Când mergi în Bucovina,pătrunzi într-o altă lume,într-o lume în care creația, muzeele si mănastirile vechi,aflate la poalele munţilor încărunțiți pe creștet şi verzi la poale ,ca niște zei uriași care convertesc într-o lume cu teritorii noi şi transparente.Când spui Bucovina,spui: cultura,tradiţie,religie,peisaje de poveste iar oamenii primitori și calzi,peisajul mirific şi bunătăţile culinare îți vor face pe plac şi te vor face sa visezi cu ochii larg deschiși,după care îţi promiți că te vei întoarce cât mai repede cu putința, jurând-uți dragoste eterna.
Acest ţinut care a adunat multe genii,este unul din ținuturile artiștilor şi al lemnului sculptat.Bucovina i-a găzduit pe aceştia ca o veritabila domnița de conac.Aici ai fericita plăcere să vezi sau să admiri maeştri populari în plina lor activitate să iei parte la un proces de creaţie, atunci curiozitatea şi gândurile ţi se vor întoarce adânc la rădăcinile înfipte în glia strămoşească.
Aceşti maeştrii sau geniile prelucrării străvechi care s-au inspirat din crestele abrupte ale munţilor şi dealurilor,văilor cu râuri cristaline şi păduri imense şi seculare,cu iarba verde şi deasa unde animalele salbatice sunt la ele acasă şi stânile cu cei mai buni şi preteţioşi baci cu bucimile galagioase care fac ca ecoul sa pătrundă în cele mai adânci văi şi sa se audă pâna în departari în frumoasele ţinuturi învecinate, ţinuturi de legenda,stravechi si cu buna seama la fel de frumoase şi pitoreşti ca Bucovina,care nu te vor lasa sa-ţi iei zborul prin lume ci te vei bucura de o lume iubitoare de frumos şi tradiţie.
Vizitați acest „colț de Rai” ,daca aveți drum prin partea de nord a ţarii,ar fi un mare păcat sa pierdeți minunile împartaşite cu atâta generozitate.Nu trebuie sa fi curios ci interesat când vei trece de zidurile cetații de scaun de la Suceava,o să te simţi ca în evul mediu, cavaler sau domniţa,cotropitor sau cotropit o sa respiri aerul vechi al Moldovei de sus prin zidurile groase ale cetăţii şi o să te întorci fără teama în timp în vremuri de mult apuse.
De la începuturile vremurilor, în Bucovina s-au constituit sate puternice, cu tradiţii şi obiceiuri specifice acestei zone. Dintre cele mai importante sate bucovinene vă amintesc de
Comuna Ciocăneşti.
Numele de Ciocăneşti vine de la ciocănarii din vremea marilor voievozi - de la Bogdan I, 1359 (primul descălecat al Moldovei), Dragoş Vodă, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare - care făureau uneltele de luptă pentru apărarea pământului strămoşesc.
Comuna este asezată în partea de sud-vest a judeţului Suceava în Obcinile Bucovinei, la o altitudine cuprinsă între 850m – 940 m. Are o formă alungită, dispusă de o parte şi de alta a râului Bistriţa Aurie, În bazinul superior al râului Bistriţa, cuprinzând sectorul de vale, cu albia majoră şi terasele, arie în care se află satele componente Ciocaneşti, Botoş şi zone de versant şi culme. Comuna Ciocănesşi se învecinează la nord cu localitatea Cârlibaba, la nord-est cu localitatea Fundu Moldovei, la est cu localitatea Pojorâta, la sud cu Iacobeni, la sud-vest cu Dorna Candrenilor, iar la vest cu localitatea Cosna.
Întâlnim pădure de conifere cu fond faunistic ca şi în comuna vecină Cârlibaba, râsi, cocoşi de munte, urşi. Ciocăneşti este un sat turistic, vestit prin arhitectura ornamentală exterioară a caselor.
Comuna Cârlibaba
La Cârlibaba ai şansa să asculţi liniştea din localitatea de întâi în care a descălecat Bogdan Voivod.
Decorul montan care înconjoară satul este absolut mirific, de pe masivele Dadu şi Fluturica se pot admira vaile Cârlibabei şi Bistritei Aurii.
Aflată la doar 6 km, rezervaţia biosferei Pietrosul Rodnei ofera un admirabil exemplu de flora şi faună unice în ţară. În zona se afla şi doua rezervatii inedite, unde se pot vedea cocosul de munte (Tetrao Urogallus), devenit simbol al satului, respectiv cocosul de mesteacan (Lyrurus Tetrix), tot mai rari în peisajul montan romanesc.
La intersecţia Masivului Ţibău, a Obcinei Lucina şi a Munţilor Suhardului, pe cursul superior al Bistriţei Aurii, se află comuna Cârlibaba ce s-a format în ultimul pătrar al secolului 18 din tipteri (germani) atraşi de minerit, huţuli şi români. Încadrată de vârfurile cele mai înalte din unitaţile orografice menţionate mai sus: Ţapul Mare 1661 m, Muntele Măgurii 1613 m, Muntele Caturii 1625 m, Stânişoara 1698 m. Populaţia, în numar mai redus de 2500 de locuitori este împrăştiată în satele Ţibău, atracţie turistică prin Piatra Ţibăului cu abrupturi de 70 de metri înălţime, satul Iedu şi satul Valea Stânii.
Cine ajunge in zona Carlibaba poate vizita Lacul Lala Mare,un lac glaciar localizat in Muntii Rodnei, sub varful Ineu, la o altitudine de 1.815 metri. Face parte din rezervatia naturala ”Ineu-Lala”. Este cel mai extins lac glaciar din Muntii Rodnei, avand suprafata de 5.637,5 metri patrati. Cei care reusesc sa ajunga aici nu vor regreta nici un moment, pentru ca peisajul este de vis. Ca loc de cazare se poate alege o pensiune din zona Ciocanesti – Carlibaba. Traseul spre Lacul Lala pleaca de la drumul care leaga Bucovina de Maramures.
Comuna Breaza
În amonte de Fundu Moldovei, la 27 de km de oraşul Câmpulung-Moldovenesc, întâlnim comuna Breaza, formată prin adunarea a 78 de familii huţule în anii 1816-17, singurul sat bucovinean şi stematizat de administraţia austro-ungară. Aşezarea se adânceşte între repezişuri înalte, Măgura 1358 m, Corhana 1264 m. Populaţia de mai puţin de 2300 de locuitori o formează huţulii şi românii. Comuna este formată din satele Breaza, Breaza de Sus, cu cea mai veche biserica (1776), Pârâul Negrii, Pârâul Brezei şi Măgura. Acces montan spre Moldoviţa pe valea pârâului Breaza, prin pasul Paşcanu la 1250 m, sub punctul de belvedere Paşcanu 1479 m, continuând pe valea Demacusei 28 de km.
Drumul forestier început pe firul afluentului Neagra duce pe valea pârâului Sadova în comuna Sadova.
Comuna Baia
Urmând drumul dinspre miazăzi, care străbate peste dealul Tîmpeşti, la 8 km de Fălticeni se află Baia, care a fost cel mai vechi oraş şi prima capitală a Moldovei, dar care astăzi e doar un sat ca multe altele, cu vestigii din vremurile de odinioară. Aşezarea de aici este foarte veche şi datează din paleolitic. La Plopii Băii a existat o cetăţuie, întărită cu valuri şi şanţuri de pământ, cu urme de unelte de silex şi ceramică precucuteniană. Alte urme din epoca metalelor şi din perioada prefeudală atestă o continuitate neîntreruptă de vieţuire. Apariţia şi dezvoltarea timpurie a târgului a fost stimulată de bogăţiile solului şi subsolului, de situarea localităţii pe o străveche şi însemnată arteră comercială de interes intern şi internaţional, stabilirea aici a unor grupuri de meşteşugari români, saşi şi unguri, veniţi din Transilvania, în a doua jumătate a sec. al XIV-lea, precum şi de fixarea la Baia a celei dintâi capitale a statului feudal incipient Moldova. O activitate meşteşugărească diversă şi bogată în diferite domenii – morărit, minerit, lemnărit, olărit, ţesut etc. – explică prezenţa la Baia, în această perioadă, a unor cuptoare de redus minereu, ateliere de fierărie, cărămidării, mori, velniţe, oloiniţe, pive, şteampuri etc., amintite în documente, sau deduse din investigaţiile arheologice. O problemă neclarificată este cea referitoare la existenţa, lângă Baia, sub coasta satului Bogata, a unor mine de aur şi argint, contestate astăzi de geologi, însă pomenite în unele documente de epocă şi consemnate pe o hartă a Principatelor Române din 1828 – 1832, când sunt notate cinci semne de mină la sud şi sud-est de Baia. Aceste mine sunt pomenite frecvent în tradiţia populară, în toponimul „Borta lui Hîrjab“, indicând probabil urmele vechilor galerii ale minelor.
Comuna Marginea
Localitatea Marginea este amplasată, din punct de vedere geografic, la contactul Podişului Sucevei cu Obcina Mare, pe drumul ce leagă Rădăuţiul de Câmpulung Moldovenesc.
Denumirea comunei Marginea provine de la faptul că localitatea este situată la marginea pădurii. După alte păreri originea toponimului de Marginea ar fi de natură politică, respectiv graniţa sau un hotar de tară. Prezenţa unui cadru natural deosebit, de contact, cu râuri repezi şi pajişti presărate de asezări temporare de vară, conferă plaiurilor bucovinene o funcţie prioritar turistică, pretabilă agroturismului.
Comuna Fundu Moldovei
Urcând pe firul râului Moldova, la 14 km de Câmpulung ajungem în comuna Fundu Moldovei. Primele colonizari au apărut probabil prin secolul 13, la transhumanţa păstorilor maramureşeni. Românilor li se alatură ţipterii (germani) şi huţulii de la Braniştea. Relief montan cu altitudini medii ce trec cu putin de 1200 m. Populaţia majoritar românească ajunge la 2300 de locuitori şi cuprinde satele Fundu Moldovei, Colacu, Botuş, Braniştea. Este vatră a folclorului din fostul ocol al Câmpulungului prin virtuozitatea fluieraşului Ilie Cazacu, a scripcarului Sidor Andronicescu şi a tarafului Flocenilor. Prezintă o activitate folclorică bogată prin cele trei ansambluri de dansuri populare: Arcanul, Arcaşii Bucovinei şi Timinianca. În martie are loc de mai bine de un deceniu Festivalul muzicii religioase „Buna Vestire”.
Comuna Izvoarele Sucevei
Este situată la izvoarele râului Suceava şi la 52 km depărtare de oraşul Câmpulung. S-a format după 1762 prin aşezarea huţulilor pe pustie, în braniştea mănăstirească Putna, vatra veche fiind satul Bobeica. Relief muntos cu altitudini de până la 1551 metri în varful Zubrau. Satul Brodina de Sus este legat de Brodina (21 de km) şi Izvoare (13 km) printr-un drum forestier şi de Moldova-Suliţa (13 km) printr-un drum militar. Populaţia comunei o constituie huţulii.
Comuna Moldoviţa
Este situată pe cursul superior al râului Moldoviţa, 650 m altitudine în inima Obcinelor Feredeu şi Mare şi la 40 km de oraşul Câmpulung Moldovenesc,având o populaţie de peste 5000 loc. Prezintă un relief variat, cu altitudini înalte pe versanţii Feredeului: Paşcanu, 1479 m, Tomnaticul Mic, 1351 m, Turculova,1257 m, Chicera Mică, 1294 m, dar de până la 1200 de metri in Obcina Mare.
Comuna Putna
Comuna Putna este situată în nordul Obcinei Mari, pe valea râului Putna, la 32 km de oraşul Rădăuţi , fiind atestată documentar în 1468. Istoricul comunei este în stransă legatură cu Mănăstirea. Etno-demografic, populaţia este formată din romani descendenţi ai cutovlahilor (aromani), supranumiţi de huţuli, gudzi. Este prezent un relief variat cu altitudini între 700 şi 1200 m. Populaţia de 3700 locuitori este cuprinsă în satele Putna şi Gura Putnei (fosta colonie de ţipteri, Karlsberg).
Comuna Sadova
Sadova, vecinăcu Pojorâta, este situată la 6 km de Câmpulung şi a fost formată începând cu a doua parte a secolului XVII, într-un spaţiu montan ce abia depăseşte 1300 metri, Muncelul 1302 m. Populaţia, omogen românească de peste 2000 de locuitori este cuprinsa în satele Sadova şi Fundu Sadovei.
Comuna Suceviţa
Este asezată în partea de est a Obcinei Mari, la 18 km de orasul Rădăuţi, străjuită de piscurile Furcoiului şi Palma. Cu o suprafaţă de 89 km² este acoperită în majoritate de codrii seculari. Structurile moderne de primire turistică (peste 1000 locuri de cazare) şi de agrement o fac tot mai atractivă şi mai interesantă. Două asociaţii de turism au sediul în Suceviţa, în satul Voievodeasa „Reţeaua verde” şi alta în apropierea mănăstirii.
Comuna Vatra Moldoviţei
La 5 km în aval de Moldoviţa întâlnim comuna Vatra Moldoviţei, situată la 26 km prin pasul „Trei Movile” de oraşul Câmpulung şi la 42 km de oraşul Rădăuţi. Atestată documentar în 1402, istoricul comunei se confundă cu cel al Mănăstirii Moldoviţa, obiectiv turistic aflat în patrimoniul UNESCO.
Relieful vălurit mioritic, cu păduri de conifere, trece rar de 1200m (Scoruset 1223 m).
Peste 3500 de locuitori, populaţia românească din satul Vatra Moldoviţei se cumpăneşte cu cea huţulă din satele Ciumarna şi Paltin.
Acest ţinut care a adunat multe genii,este unul din ținuturile artiștilor şi al lemnului sculptat.Bucovina i-a găzduit pe aceştia ca o veritabila domnița de conac.Aici ai fericita plăcere să vezi sau să admiri maeştri populari în plina lor activitate să iei parte la un proces de creaţie, atunci curiozitatea şi gândurile ţi se vor întoarce adânc la rădăcinile înfipte în glia strămoşească.
Aceşti maeştrii sau geniile prelucrării străvechi care s-au inspirat din crestele abrupte ale munţilor şi dealurilor,văilor cu râuri cristaline şi păduri imense şi seculare,cu iarba verde şi deasa unde animalele salbatice sunt la ele acasă şi stânile cu cei mai buni şi preteţioşi baci cu bucimile galagioase care fac ca ecoul sa pătrundă în cele mai adânci văi şi sa se audă pâna în departari în frumoasele ţinuturi învecinate, ţinuturi de legenda,stravechi si cu buna seama la fel de frumoase şi pitoreşti ca Bucovina,care nu te vor lasa sa-ţi iei zborul prin lume ci te vei bucura de o lume iubitoare de frumos şi tradiţie.
Locurile din Bucovina care merita vazute
 |
| Cetatea de scaun a Sucevei |
.jpg) |
| Comuna muzeu Ciocanesti |
De la începuturile vremurilor, în Bucovina s-au constituit sate puternice, cu tradiţii şi obiceiuri specifice acestei zone. Dintre cele mai importante sate bucovinene vă amintesc de
Comuna Ciocăneşti.
Numele de Ciocăneşti vine de la ciocănarii din vremea marilor voievozi - de la Bogdan I, 1359 (primul descălecat al Moldovei), Dragoş Vodă, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare - care făureau uneltele de luptă pentru apărarea pământului strămoşesc.
Comuna este asezată în partea de sud-vest a judeţului Suceava în Obcinile Bucovinei, la o altitudine cuprinsă între 850m – 940 m. Are o formă alungită, dispusă de o parte şi de alta a râului Bistriţa Aurie, În bazinul superior al râului Bistriţa, cuprinzând sectorul de vale, cu albia majoră şi terasele, arie în care se află satele componente Ciocaneşti, Botoş şi zone de versant şi culme. Comuna Ciocănesşi se învecinează la nord cu localitatea Cârlibaba, la nord-est cu localitatea Fundu Moldovei, la est cu localitatea Pojorâta, la sud cu Iacobeni, la sud-vest cu Dorna Candrenilor, iar la vest cu localitatea Cosna.
Întâlnim pădure de conifere cu fond faunistic ca şi în comuna vecină Cârlibaba, râsi, cocoşi de munte, urşi. Ciocăneşti este un sat turistic, vestit prin arhitectura ornamentală exterioară a caselor.
Comuna Cârlibaba
 |
| O particica din comuna Cârlibaba |
La Cârlibaba ai şansa să asculţi liniştea din localitatea de întâi în care a descălecat Bogdan Voivod.
Decorul montan care înconjoară satul este absolut mirific, de pe masivele Dadu şi Fluturica se pot admira vaile Cârlibabei şi Bistritei Aurii.
Aflată la doar 6 km, rezervaţia biosferei Pietrosul Rodnei ofera un admirabil exemplu de flora şi faună unice în ţară. În zona se afla şi doua rezervatii inedite, unde se pot vedea cocosul de munte (Tetrao Urogallus), devenit simbol al satului, respectiv cocosul de mesteacan (Lyrurus Tetrix), tot mai rari în peisajul montan romanesc.
La intersecţia Masivului Ţibău, a Obcinei Lucina şi a Munţilor Suhardului, pe cursul superior al Bistriţei Aurii, se află comuna Cârlibaba ce s-a format în ultimul pătrar al secolului 18 din tipteri (germani) atraşi de minerit, huţuli şi români. Încadrată de vârfurile cele mai înalte din unitaţile orografice menţionate mai sus: Ţapul Mare 1661 m, Muntele Măgurii 1613 m, Muntele Caturii 1625 m, Stânişoara 1698 m. Populaţia, în numar mai redus de 2500 de locuitori este împrăştiată în satele Ţibău, atracţie turistică prin Piatra Ţibăului cu abrupturi de 70 de metri înălţime, satul Iedu şi satul Valea Stânii.
Cine ajunge in zona Carlibaba poate vizita Lacul Lala Mare,un lac glaciar localizat in Muntii Rodnei, sub varful Ineu, la o altitudine de 1.815 metri. Face parte din rezervatia naturala ”Ineu-Lala”. Este cel mai extins lac glaciar din Muntii Rodnei, avand suprafata de 5.637,5 metri patrati. Cei care reusesc sa ajunga aici nu vor regreta nici un moment, pentru ca peisajul este de vis. Ca loc de cazare se poate alege o pensiune din zona Ciocanesti – Carlibaba. Traseul spre Lacul Lala pleaca de la drumul care leaga Bucovina de Maramures.
 |
| Comuna Breaza |
În amonte de Fundu Moldovei, la 27 de km de oraşul Câmpulung-Moldovenesc, întâlnim comuna Breaza, formată prin adunarea a 78 de familii huţule în anii 1816-17, singurul sat bucovinean şi stematizat de administraţia austro-ungară. Aşezarea se adânceşte între repezişuri înalte, Măgura 1358 m, Corhana 1264 m. Populaţia de mai puţin de 2300 de locuitori o formează huţulii şi românii. Comuna este formată din satele Breaza, Breaza de Sus, cu cea mai veche biserica (1776), Pârâul Negrii, Pârâul Brezei şi Măgura. Acces montan spre Moldoviţa pe valea pârâului Breaza, prin pasul Paşcanu la 1250 m, sub punctul de belvedere Paşcanu 1479 m, continuând pe valea Demacusei 28 de km.
Drumul forestier început pe firul afluentului Neagra duce pe valea pârâului Sadova în comuna Sadova.
Comuna Baia
 |
| Catedrala Catolica din comuna Baia. Catedrala a fost construita de domnitorul Alexandru cel Bun pentru sotia sa Margareta. |
Urmând drumul dinspre miazăzi, care străbate peste dealul Tîmpeşti, la 8 km de Fălticeni se află Baia, care a fost cel mai vechi oraş şi prima capitală a Moldovei, dar care astăzi e doar un sat ca multe altele, cu vestigii din vremurile de odinioară. Aşezarea de aici este foarte veche şi datează din paleolitic. La Plopii Băii a existat o cetăţuie, întărită cu valuri şi şanţuri de pământ, cu urme de unelte de silex şi ceramică precucuteniană. Alte urme din epoca metalelor şi din perioada prefeudală atestă o continuitate neîntreruptă de vieţuire. Apariţia şi dezvoltarea timpurie a târgului a fost stimulată de bogăţiile solului şi subsolului, de situarea localităţii pe o străveche şi însemnată arteră comercială de interes intern şi internaţional, stabilirea aici a unor grupuri de meşteşugari români, saşi şi unguri, veniţi din Transilvania, în a doua jumătate a sec. al XIV-lea, precum şi de fixarea la Baia a celei dintâi capitale a statului feudal incipient Moldova. O activitate meşteşugărească diversă şi bogată în diferite domenii – morărit, minerit, lemnărit, olărit, ţesut etc. – explică prezenţa la Baia, în această perioadă, a unor cuptoare de redus minereu, ateliere de fierărie, cărămidării, mori, velniţe, oloiniţe, pive, şteampuri etc., amintite în documente, sau deduse din investigaţiile arheologice. O problemă neclarificată este cea referitoare la existenţa, lângă Baia, sub coasta satului Bogata, a unor mine de aur şi argint, contestate astăzi de geologi, însă pomenite în unele documente de epocă şi consemnate pe o hartă a Principatelor Române din 1828 – 1832, când sunt notate cinci semne de mină la sud şi sud-est de Baia. Aceste mine sunt pomenite frecvent în tradiţia populară, în toponimul „Borta lui Hîrjab“, indicând probabil urmele vechilor galerii ale minelor.
Comuna Marginea
 |
| Maestri populari in comuna Marginea |
Localitatea Marginea este amplasată, din punct de vedere geografic, la contactul Podişului Sucevei cu Obcina Mare, pe drumul ce leagă Rădăuţiul de Câmpulung Moldovenesc.
Denumirea comunei Marginea provine de la faptul că localitatea este situată la marginea pădurii. După alte păreri originea toponimului de Marginea ar fi de natură politică, respectiv graniţa sau un hotar de tară. Prezenţa unui cadru natural deosebit, de contact, cu râuri repezi şi pajişti presărate de asezări temporare de vară, conferă plaiurilor bucovinene o funcţie prioritar turistică, pretabilă agroturismului.
Comuna Fundu Moldovei
 |
| Comuna Fundu Moldovei panorama |
Urcând pe firul râului Moldova, la 14 km de Câmpulung ajungem în comuna Fundu Moldovei. Primele colonizari au apărut probabil prin secolul 13, la transhumanţa păstorilor maramureşeni. Românilor li se alatură ţipterii (germani) şi huţulii de la Braniştea. Relief montan cu altitudini medii ce trec cu putin de 1200 m. Populaţia majoritar românească ajunge la 2300 de locuitori şi cuprinde satele Fundu Moldovei, Colacu, Botuş, Braniştea. Este vatră a folclorului din fostul ocol al Câmpulungului prin virtuozitatea fluieraşului Ilie Cazacu, a scripcarului Sidor Andronicescu şi a tarafului Flocenilor. Prezintă o activitate folclorică bogată prin cele trei ansambluri de dansuri populare: Arcanul, Arcaşii Bucovinei şi Timinianca. În martie are loc de mai bine de un deceniu Festivalul muzicii religioase „Buna Vestire”.
Comuna Izvoarele Sucevei
 |
| Comuna Izvoarele Sucevei |
Este situată la izvoarele râului Suceava şi la 52 km depărtare de oraşul Câmpulung. S-a format după 1762 prin aşezarea huţulilor pe pustie, în braniştea mănăstirească Putna, vatra veche fiind satul Bobeica. Relief muntos cu altitudini de până la 1551 metri în varful Zubrau. Satul Brodina de Sus este legat de Brodina (21 de km) şi Izvoare (13 km) printr-un drum forestier şi de Moldova-Suliţa (13 km) printr-un drum militar. Populaţia comunei o constituie huţulii.
Comuna Moldoviţa
 |
| Mocanita in comuna Moldovita |
Este situată pe cursul superior al râului Moldoviţa, 650 m altitudine în inima Obcinelor Feredeu şi Mare şi la 40 km de oraşul Câmpulung Moldovenesc,având o populaţie de peste 5000 loc. Prezintă un relief variat, cu altitudini înalte pe versanţii Feredeului: Paşcanu, 1479 m, Tomnaticul Mic, 1351 m, Turculova,1257 m, Chicera Mică, 1294 m, dar de până la 1200 de metri in Obcina Mare.
Comuna Putna
 |
| Manastirea Putna |
Comuna Putna este situată în nordul Obcinei Mari, pe valea râului Putna, la 32 km de oraşul Rădăuţi , fiind atestată documentar în 1468. Istoricul comunei este în stransă legatură cu Mănăstirea. Etno-demografic, populaţia este formată din romani descendenţi ai cutovlahilor (aromani), supranumiţi de huţuli, gudzi. Este prezent un relief variat cu altitudini între 700 şi 1200 m. Populaţia de 3700 locuitori este cuprinsă în satele Putna şi Gura Putnei (fosta colonie de ţipteri, Karlsberg).
Comuna Sadova
 |
| Comuna Sadova panorama |
Sadova, vecinăcu Pojorâta, este situată la 6 km de Câmpulung şi a fost formată începând cu a doua parte a secolului XVII, într-un spaţiu montan ce abia depăseşte 1300 metri, Muncelul 1302 m. Populaţia, omogen românească de peste 2000 de locuitori este cuprinsa în satele Sadova şi Fundu Sadovei.
Comuna Suceviţa
 |
| Manastirea Sucevita |
Este asezată în partea de est a Obcinei Mari, la 18 km de orasul Rădăuţi, străjuită de piscurile Furcoiului şi Palma. Cu o suprafaţă de 89 km² este acoperită în majoritate de codrii seculari. Structurile moderne de primire turistică (peste 1000 locuri de cazare) şi de agrement o fac tot mai atractivă şi mai interesantă. Două asociaţii de turism au sediul în Suceviţa, în satul Voievodeasa „Reţeaua verde” şi alta în apropierea mănăstirii.
Comuna Vatra Moldoviţei
 |
| Comuna Vatra Moldovitei imagine Aero |
La 5 km în aval de Moldoviţa întâlnim comuna Vatra Moldoviţei, situată la 26 km prin pasul „Trei Movile” de oraşul Câmpulung şi la 42 km de oraşul Rădăuţi. Atestată documentar în 1402, istoricul comunei se confundă cu cel al Mănăstirii Moldoviţa, obiectiv turistic aflat în patrimoniul UNESCO.
Relieful vălurit mioritic, cu păduri de conifere, trece rar de 1200m (Scoruset 1223 m).
Peste 3500 de locuitori, populaţia românească din satul Vatra Moldoviţei se cumpăneşte cu cea huţulă din satele Ciumarna şi Paltin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile dumneavoastra aici!
Comentariile injurioase sau care conțin cuvinte obscene, vor fi șterse,de asemenea și comentariile care aduc atingere demnității!
Comentariile care sunt postate cu scopul de a face reclamă sau care conțin linkuri spre site-uri vor fi șterse, de asemenea tot ceea ce este reclamă directă sau mascată, va fi șters!