Istoricul comunei Cârlibaba.Atestare Documentară

Cârlibaba 1916

Istoricul Comunei Carlibaba

Atestată ca aşezare încă din anul 1241 (la 31 Martie),conform  manuscriselor unor cete de tătari venite să cucerească Cetatea Rodnei.Comuna Cârlibaba a fost în timp scena unor teatre de lupta extrem de înverşunate. Prin zonă  trecea odată linia frontului, tot  acolo era principalul punct de trecere a hoardelor de tătari spre Maramureş,pe aici a trecut şi Voivodul Bogdan Vodă, după care s-au perindat tot felul de etnii.

Localitatea este situata la confluenţa dintre râuri care îşi croiesc drum printre munţi, un loc care şi azi are un farmec deosebit, (aspect menționat  de catre Alexandru cel Bun în Daniile sale către fiica sa Anuţa ,în anul 1410).

Prezentata ca fiind o zonă cu un amalgam de naţionalități, (ruteni, ucraineni, nemţi şi evrei) care au transmis în timp după cum era firesc o serie din frumuseţile obiceiurilor, cântecul, portul şi dansul.Aici predomină însă  influenţele germanice aceştia locuind în zonă pentru o mai lunga perioada de timp.

Istoria formarii satului Cârlibaba -Noua Lajosfalva-Ludwigsdorf

    
 Pe malul drept al râului Bistriţa-Aurie ,după retragerea slavilor,de pe acest teritorii  o partea  au rămas în aceste locuri după care  sau amestecat cu daco -romanii ..care locuiau deja aici.

În anul 825 are loc o invazie a ungurilor conduşi de Arpad aceştia veneau din Câmpia Panonică unde înainte  dominau hunii.

Acest popor nomad are legătură cu formarea comunitaţii "Lajosfalva".După aceasta invazie  aceştia sau stabilit pe aceste teritorii împreună cu locuitorii ţinutului pîna la invazia tătarilor din anul 1241 ,atunci ungurii sau retras şi au cucerit  partea de nord-vest, Ardealul de azi .

Cârlibaba Noua 1916

În comună se află un monument comemorativ care aminteste de trecerea lui Bogdan I (1359) prin aceast loc.Monumentul se afla pe stânca din centrul comunei.

Obeliscul lui Bogdan Vodă din Cârlibaba, aminteşte că pe aici voievodul  atrecut şi a descalecat venind din Maramureş şi pune stăpânire prima data in această comună, lăsând astfel moştenire urmaşilor libera şi înfloritoare Ţară a Moldovei. 

     (În anul 1359 ,Bogdan Voda venind din Maramureș descaleca pe aceste locuri,după acest popas făcut în    acest loc Bogdan întemeiază      Moldova.Monumentul din centrul localității este așezat pe stânca cu numele vechi de,,Stânca lui TITUS" care amintește despre istoria descălecării lui Bogdan Voda pe aceste meleaguri).

Bogdan, voievod român din Maramureş (1342 - 1345), care stăpânea aici o moşie vastă numită Cuhea sau Cuhnea, aflându-se în conflict cu regele Ungariei încă din 1343, a luat decizia ca în 1359 să treacă munţii în Moldova, unde tocmai murise Sas, fiul lui Dragoş. 

Însoţit de fiii săi, de rude şi o oaste mică, Bogdan a învins oastea urmaşilor lui Sas şi l-au alungat pe fiul acestuia numit Balc sau Băliţă, care era la conducere după trecerea în nefiinţă a tatălui său. 

Încercările regelui Ungariei, Ludovic cel Mare, de a-l aduce pe Bogdan întâi-ul la supunere, nu izbutesc,Bogdan, învinge oştile trimise contra lui şi se menţine ca domn independent.

După ce a devenit întemeietor al principatului, Moldova a fost numită şi Bogdania. De la Bogdan s-a păstrat şi prima monedă moldovenească, cu inscripţia: "Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da)".

Tot Voivodul Bogdan a zidit o mănăstire la Rădăuţi (în Bucovina), unde a fost şi înmormântat. 

Excluzând pridvorul adăugat în anul 1599 de Alexandru Lăpuşneanu, biserica lui Bogdan I, construită din piatră brută şi cioplită, şi-a menţinut forma iniţială de bazilică adaptată cultului ortodox. 

În această mănăstire a fost instalată episcopia înfiinţată aici de Alexandru cel Bun, strănepot al lui Bogdan I. 

Inscripţia de pe mormântul lui Bogdan I, ca şi de pe mormintele celorlalţi domni ce sunt înmormântaţi în acea biserică, a fost pusă de Ştefan cel Mare (Ştefan al III-lea), nepotul lui Alexandru cel Bun. Bogdan I îl are ca fiu pe Laţcu. Fica acestuia, Anastasia, se căsătoreşte cu Roman I şi-l are ca fiu pe Alexandru cel Bun.

CÂRLIBABA VECHE-(MARIENSEE)

În descrierile despre Cârlibaba (Lajasfolvo-Ludwigsdorf),am aratat ca pe malul râului Bistriţa Aurie se afla o dubla comunitate Cârlibaba(Laiaşfolvo-Ludwigsdorf) şi Cârlibaba(Mariensee).Mai departe voi face un scurt istoric despre comunitatea de pe malul stâng al  râului Bistriţa -Aurie, Cârlibaba Veche-(Mariensee).Mai cu seama mă voi opri asupra numelui de "CÂRLIBABA".
Din totdeauna m-am întrebat de unde provine acest nume,pe care comuna noastră azi îl poartă.Din unele  cercetari  am aflat că  acest nume, de "CÂRLIBABA" vine din negura timpului şi s-ar fi născut din limba veche turco-tătara aceasta ar avea legatură cu vechii locuitori rămaşi după războiale turcilor şi al tătarilor care s-au dat pe aceste meleaguri.

Vechile înscrisuri spun că turcii au purtat o bătalie mare împotriva ucrainienilor pe care au şi câstigat-o ,aceştia  iau dat numele  de Cârlibaba. Aici este un sat sau mai de graba un cătun care  are  numele de ,,TĂTARCA"  care aparține  comunei Cârlibaba.

 Prin traducere aproximativa numele Cârlibaba este format din doua parţi ,,CÂRLI" care în limba turca înseamna ,,VALE" iar partea a doua ,,BABA" tot din limba turca tradus înseamna "BATRÂN" deci în traducere  ar fii ,,VALEA BĂTRÂNĂ SAU VALEA BĂTRÂNILOR".

     
Numele de Cârlibaba  este prezent pâna în anul 1797 .
În acest an vine pe aceste meleaguri Contele ,,ANTON MANZ DE MARIENSEE",acesta deschide minele de argint  din dealul Fluturica. 

Dupa numele acestui conte  localitatea va lua şi numele de ,,MARIENSEE".

Din acest an localitatea va purta în toate documentele de ,,KIRLIBABA-MARIENSEE".

 Despre contele Anton Manz de Mariensee se ştie că provine 
dintr-o familie de nobili austreci din provincia,,Steirmark",a studiat la Academia de Mine şi Silvicultură în Chemniz-Sachsen.După absolvirea academiei cu titlul de ,,Inginer de mine".Acesta îşi termină  studiile şi  vine în Bucovina.Pentru prima data se opreşte la Iacobeni dupa care ajunge la Cârlibaba,unde va şi rămîne.

În aceasta perioada mineritul se dezvolta foarte mult.
Tot în aceasta perioada contele deschide undeva în apropiere de actuala Biserica Evanghelică(astazi biserica ortodoxa)o topitorie de minereu,pe malul râului Cârlibaba unde deschide şi o spălatorie pentru spălarea minereului ,tot aici mai deschide şi o fabrica de prelucrarea a lemnului.

Aici se prelucra lemnul care se folosea în domeniul mineritului , de exemplul la ridicarea galeriilor de mina.În locul  clădirii jandarmeriei ,Manz  şi-a construit birourile de unde îşi conducea afacerea.În aceiaşi cladire Manz deschide şi o şcoală primară în limba germana pentru copiii minerilor.Pe malul stâng al râului Cârlibaba contele construieşte casa în care va locui (astazi cladire Parohiei Ortodoxe).

Visavis de casa lui privată construieşte o capela unde minerii de religie evanghelică şi catolică îşi ţineau slujbele religioase.

 Azi ştim foarte puţin despre acest conte,,Ritter Graf Anton Manz von Mariensee": Însă bătrânii satului aveau numai vorbe de laudă  despre el, că a fost un om extraordinar iar comuna a cunoscut o înflorire deosebita în perioada s-a.

În 1775, odată cu ocuparea Bucovinei de către Imperiul Austro-Ungar, granița s-a  stabilit pe râul Bistriţa, chiar pe teritoriul actualei comune, partea de nord aflându-se în Imperiul Austro-Ungar iar cea sudică (75%) în Moldova, situație care va dura 143 de ani, până după Primul Război Mondial.

Mina de mangan Iacobeni 1899.

     Aşezarea geografica a celor doua sate  CÂRLIBABA NOUA ȘI CÂRLIBABA VECHE

    Comuna Cârlibaba este aşezată  în partea de nord -vest a Carpaţilor Orientali. Comuna este un punct de reper între   Ardeal (Bistriţa_Năsaud)prin pasul Rotunda,cu Maramureș prin pasul Prislop şi cu Moldova  prin Pasul Mestecaniş.Comuna Cârlibaba este traversată  de râul Bistriţa Aurie , care  de-a lungul timpului a avut o deosebită  importanță pentru istoria comunitatii.Până  la caderea  imperiului Austro-Ungar în anul 1918 ,rîul Bistriţa a fost graniţa între Bucovina, ce aparţinea Austriei şi Ardealul ce aparţinea pe atunci  Ungariei.

De reţinut este că acestă comună a fost împărţită în două! 
Partea  de pe malul drept al râului Bistriţa Cârlibaba-Noua cu numele vechi de "Lajasfalva-Ludwigsdorf" apartinea Ardealului deci Ungariei,iar cealaltă jumatate a satului de pe malul stâng al râului Bistrita  Cârlibaba-Veche cu numele vechi de"Mariensee",care aparţinea Bucovinei deci Austriei.

 

Stema Imperiului AustroUngar

Kaiser Franz Joseph

Biserica Catolica Sf. Ludovic, construită în anii 1890-1900.Sfintită în anul 1900,de catre comunitatea etnicilor germani.

Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel, construită în 1927, se deosebeşte prin sculpturile faţadei. 

     Biserica ortodoxa fosta evanghelica.Dupa cel de al doile-a razboi mondial,Evanghelicii emigreaza masiv in Germania şi în comuna ne mai existind comunitate evanghelică crestinii ortodocşi  au preluat aceasta biserica transformand-o în biserca ortodoxa.

Galerie foto: Carlibaba altadata.

Sursa foto :Facebook.com/satele din Romania

Foto slideshow Carlibaba