| Judeţul CÂMPULUNG | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| GEOGRAFIE
Asezare. Judeţul C. este aşezat în colţul S.V. al Bucovinei, la răspântia drumului Bârgăului cu al Bistriţei Moldoveneşti. (Primul drum vine din Transilvania, pe care o leagă cu Moldova prin pasul Tihuţei; al doilea e drumul descălecătoarei din Maramureş).
Suprafata. 2.349 km².
Înfatisarea pamântului. Relieful este muntos, cuprinde însă şi locuri mai joase : o « ţară » (ţara Dornelor) şi trei « câmpulunguri », adică văi cu fundul larg, cuprinse între obcine (culmi paralele, cu spinări netede). Ţara Dornelor e un bazin ramificat pe cinci văi principale. Între aceste văi se găsesc culmi muntoase foarte teşite şi puţin înalte (900-1.200 m) dominate, spre marginile judeţului, de alţi munţi, cuprinşi între 1.700-2.000 m (Munţii Bistriţei şi ai Călimanului la sud, munţiiSuhardului la Nord). « Câmpulungurile » sunt : 1. Câmpulungul Bistriţei-Aurii, socotit din obârşia de sub Prislop, la N., până la cheile sălbatice dintre Pietrosul Bistriţei şi Giumalău-Rarău la Sud ; 2) Câmpulungul Moldovei, de-a lungul apei cu acelaşi nume şi mărginit de obcinele Lucina şi Feredău ; 3) Câmpulungul Moldoviţei, între obcinele Feredău şi Obcina-Mare.
Clima si ape. Clima e de munte. Media temperaturii anuale este cuprinsă între 6-8°; iernile sunt din ce în ce mai aspre şi mai lungi cunoscute de noi; verile răcoroase, ploile, care pe munţii vecini cad între 800-900 mm anual, înăuntrul bazinului scad la 600-700 mm.
Este firesc ca reţeaua hidrografică a regiunii să fie bine alimentată. Dorna, care cu ajutorul zăgazurilor de sub Călimani duce şi în august plute, Bistriţa Aurie (şi ea flotabilă) şi Moldova şi Moldoviţa sunt principalele ape ale ţinutului.
Vegetatia. Primitiv (cum se poate deduce şi dintr-o hartă topografică de la 1790, aflată la Academia Română), pădurile coborau din marginea păşunilor alpine până în fundul văilor. Ţăranii, moşneni cu vechi privilegii, au tăiat însă, necruţători, codri de pini, molizi şi tisă ca să facă loc câtorva ogoare, dar mai ales fâneţelor. Acestora le prieşte de minune aici şi clima şi solul dezvoltat pe şisturi cristaline şi gresie. O particularitate a regiunii este prezenţa tinoavelor (mlaştini turboase cu pini şi molizi închirciţi).
Bogatii naturale. Judeţul C. este nu numai o răspântie de ape şi de drumuri, dar şi una geologică. Aici se întâlnesc rocile cristaline puternic faliate, cu gresia, marnele, calcarele Carpaţilor mai noi (Carpaţii Flişului). Regiunea a fost apoi adânc frământată în vremea erupţiilor vulcanice din Ardeal. Urmarea a fost abundenţa apelor minerale acidulate (Poiana Negri, Dorna Cândrenilor, Vatra Dornei) sau sulfuroase (Iacobeni), precum şi prezenţa unor anumite minereuri metalice (mangan laIacobeni şi Dorna).
 ISTORIE
Vechime si dezvoltare istorica. Judeţul C. este un judeţ străvechi românesc, anterior Descălecării. Până la 1775 el făcea parte din ţinutul Sucevei.
Ca şi Vrancea, Câmpulungul şi satele din regiunea sa constituiau o autonomie. Privilegiile ţinutului au rămas în vigoare până sub Habsburgi care, la început, le-au confirmat.
Pietatea domnilor Moldovei a semănat acest ţinut cu superbe ctitorii, din care cea mai frumoasă e, desigur, Voroneţul.
Monumente istorice. Biserica de lemn, ridicată de Domnul Moldovei Ioan Callimachi în 1758, în Câmpulung.
Mânăstirea Hura-Humorului, ridicată în sec XVI în timpul primei domnii a lui Petru Rareş. De aici provine superbul Evangheliar pe care se află Ştefan cel Mare în genunchi, înaintea Fecioarei.
Biserica Mânăstirii Voroneţ, înălţată de Ştefan cel Mare la 1488. Legenda spune că marele domn a înălţat-o pe locul unde se afla chilia lui Daniil Sihastrul. Monument de pictură bizantină.
Biserica din Vatra Dornei, ctitorie a lui Antonie Ruset, Domnul Moldovei de la 1670.
Stâlpul lui Vodă din oraşul Vama, cruce de piatră, ridicată de Mihail Racoviţă, Domnul Moldovei, la 1717, în amintirea victoriei asupra Austriecilor.
Mânăstirea Moldoviţa, înălţată de Alexandru cel Bun şi reconstruită de Petru Rareş. Somptuoasă pictură exterioară, de la 1536. Portretele lui Petru Rareş şi al Doamnei Elena. Strane, jeţuri şi uşi de mare preţ.
POPULATIE
Starea populatiei. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul C. numără 95.174 locuitori.
Populatia judetului este repartizata astfel:
a) Pe orase si plasi, dupa sex:
b) Pe grupe de vârsta:
Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul C., conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt următoarele.
La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului C. a fost de 103.731 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 95.174 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 8.557 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 9,0 %.
Câmpulungul este un ţinut de munte, cu păduri întinse ce coboară până în valea Moldovei, pe malurile căreia se întind sate şi târguri vechi cu o populaţie curat românească. Doar în marginea dinspre Rădăuţi câteva sate de-ale Huţanilor, cu ciudată obârşie, au pătruns în ţinutul Câmpulungului.
Ocupaţia locuitorilor a fost din cele mai vechi timpuri, creşterea vitelor. Odată cu ridicarea căilor de comunicaţie a început şi exploatarea lemnului. Astăzi lemnăritul este a doua ocupaţie principală a locuitorilor din acest judeţ. Fabricile de cherestea se găsesc pe întreg cursul văii Moldovei şi a Moldoviţei. Păcat însă că aproape întreg comerţul cu lemne a încăput pe mâna străinilor, adevăraţii beneficiari ai exploatărilor de păduri.
Industria casnică este în plină dezvoltare. Femeile ţes la război toate cele trebuincioase îmbrăcămintei. De aceea şi portul rămâne mereu neschimbat, în toată frumuseţea şi curăţenia lui românească. Bărbaţii poartă cămaşă de bumbac, iţari, bondiţă, (un fel de pieptar de piele de miel), opinci, cisme sau ghete. Iarna suman negru. Singurul lucru cu înfăţişare străină de port estepălăria de pâslă. Femeile poartă cămăşi cu altiţe, catrinţă şi pricitoare (brâu îngust), opinci sau ghete, pe cap năframă.
Tot atât de românesşti sunt şi datinile.
Toate întâmplările mai de seamă din viaţa omului sunt cinstite cu întreaga rânduială din bătrâni. La nuntă, colăcari călări deschid alaiul cu pocnete de pistoale, conducând mirii la biserică. La înmormântări, bocet şi sunet prelung de bicium la cei bătrâni, la cei tineri, bradul nelipsit.
La sărbătorile Naşterii umblă cu colindul, cu capra şi cu buhaiul. Iarna se fac şezători de lucru. Tot aşa de româneşti sunt cântecele (de jele) şi jocurile ca : ţărăneasca, arcanul, ursăreasa, ciofu, etc..
Din acest ţinut de mare tradiţie culturală au ieşit cărturari destoinici şi naţionalişti înfocaţi. Tineretul universitar a ridicat la sate cabinete de lectură care, sub masca unor preocupări pur culturale, desfăşoară o activitate naţionalistă.
Condiţiile grele de viaţă ale câmpulungenilor au înrâurit puternic asupra spiritului lor. Pământul nedarnic i-a silit să iscodească mijloace noi de trai. De aici străduinţa lor de a se amesteca tot mai mult în comerţul de lemn. În dispariţia pădurilor ei văd şi un folos : lărgirea păşunilor. Au o mândrie născută din conştiinţa vechimi lor. De aceea, într-un oraş cum este Câmpulungul, ţăranii se adună la horă în mijlocul pieţii şi-şi fac jocurile lor, fără să se simtă stingheriţi de prezenţa străinilor, aşa cum se poate vedea în alte părţi. Din aceeaşi puternică tradiţie au ieşit de la sine şi vestitele arcăşii, asociaţii cu caracter naţionalist care s-au răspândit apoi în Moldova.
Ţinut muntos, acoperit de păduri şi păşuni întinse, judeţul C. cunoaşte ca principale activităţi economice exploatarea pădurilor, industria lemnului şi creşterea animalelor. Frumuseţile lui naturale, staţiunile balneo-climatice, oraşele şi satele mari, bine administrate, localităţile şi mânăstirile istorice, prin vizitatorii pe care-i atrag, sunt un izvor de venituri important.
Suprafaţa arabilă este de 6.858 ha, adică 2,92% din suprafaţa judeţului şi 0,02% din suprafaţa totală a ţării.
ECONOMIA
Întreaga suprafaţă arabilă a judeţului o deţine mica proprietate.
Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 2.636 ha astfel repartizate :
Ovăzul ocupă 994 ha, cu o producţie de 8.157 chint. (prod. medie la ha 8,2 chint.).
Porumbul ocupă 932 ha, cu o producţie de 13.891 chint. (prod. medie la ha 14,9 chint.).
Secara ocupă 330 ha, cu o producţie de 2.476 chint (prod. medie la ha 7,5 chint.).
Orzul ocupă 229 ha, grâul 100 ha, hrişca 41 ha.
Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 1.309 ha astfel distribuite : Trifoiul ocupă 919 ha, cu o producţie de 27.304 chint. fân. Alte fâneţe cultivate ocupă 318 ha, cu o producţie de 8.380 chint.
Plantele alimentare ocupă 2.628 ha. ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 2.319 ha, cu o producţie de 252.717 chint. (media la ha 108,9 chint.).
Plantele industriale ocupă 259 ha. Din această suprafaţă cânepa ocupă 144 ha, cu o producţie de 1.110 chint. fuior şi 552 chint. sămânţă. Inul ocupă 92 ha, cu o producţie de 446 chintale fuior şi 265 chint. sămânţă.
Vegetatie si culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (234.900 ha), ogoarele sterpe ocupă 26 ha.
Fâneţele naturale ocupă 18.078 ha, cu o producţie de 169.933 chint. (prod. medie la ha 9,4 chint.).
Păşunile ocupă 14.00 ha.
Pădurile ocupă 192.389 ha.
Alţi pomi fructiferi ocupă 95 ha.
Cresterea animalelor. În judeţul C. se găseau în anul 1935 :
Cai 8.452 , boi 46.676, bivoli 13, oi49.178, capre 1.188, porci 10.133, stupi sistematici 3.475, stupi primitivi 636.
Industrie. Alimentară: 49 mori, 1 fabrică de conserve de peşte, 18 de brânzeturi şi unt, 1 de bomboane şi gheaţă; Lemnului: 96 fabrici de cherestea, 2 de mobilă şi de tâmplărie, 1 de cuie de cizmărie, 1 de draniţe şi 5 de talaş şi lăzi;
Alte industrii: 1 fabrică de ciocane, 1 de unelte agricole, 3 pentru prelucrarea lânii, 1 de pălării, 3 de pive de sumane, 4 întreprinderi pentru extracţia taninului, 2 fabrici de lumânări, 1 de mucava şi carton, 2 tăbăcării, 8 fabrici de cărămizi, 1 de ţigle, 30 de var, 1 mină de mangan;
Cariere: piatră calcară pentru fabricarea varului la Breaza, Câmpulung-Moldovenesc, Ciocăneşti, Fundul-Moldovei, Iacobeni, Pojorâta şi Suliţa; piatră calcară petnru construcţii, şosele, etc., la Pojorâta şi Vama; argilă pentru cărămidă, ţigle, etc., la Frasin; dolomit la Pojorâta; piatră de gresie la Pojorâta.
Comert. Comerţ dezvoltat cu lemn brut şi fasonat, vite, piei crude şi tăbăcite, produse derivate ale laptelui şi produse ale industriei casnice, cum sunt ţesăturile şi cusăturile.
Schimbul între produsele de la munte şi cele de la câmpie se face prin oraşul cu intensă viaţă comercială, Gura-Humorului.
Export se face cu lemne lucrate, vite, carne, brânzeturi, unt, var şi tanin.
Cooperative de credit (bănci populare) 22, cu 3.436 membri şi cu un capital social vărsat de 6.182.478 lei.
Coperative de producţie diversă 1, cu 58 membri şi cu un capital social vărsat de 68.430 lei.
Cooperative forestiere 3, cu 252 membri şi cu un capital social vărsat de 318.323 lei.
Cooperative de consum 9, cu 514 membri şi cu un capital social vărsat de 533.641 lei.
Drumuri. Judeţul C. este străbătut de o reţea totală de drumuri în lungime de 520 km 339 m, împărţită astfel :
Drumuri naţionale 183 km 024 m, pietruite în întregime şi întreţinute de Direcţiunea Generală a Drumurilor.
Drumuri judeţene 180 km 936 m din care 163 km 951 m, pietruiţi.
Drumuri comunale 156 km 379 m.
Lungimea podurilor este de 7.498,99 metri repartizată astfel : poduri naţionale 2.927,20 m, judeţene 2.273,74 m şi comunale 1.947,45 m.
Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :
1. Suceava – Câmpulung - Moisei
2. Bistrita – Vatra-Dornei - Brosteni
3. Falticeni – Gura-Humorului
4. Iacobeni – Vatra-Dornei
Calea ferata. Judeţul C. este străbătut de o reţea totală de cale ferată de 133 km linii secundare simple.
Itinerarii principale: Accelerate: Dărmăneşti-Vatra-Dornei
Staţii importante : Câmpulung, Gura-Humorului, Vama, Pojorâta, Vatra-Dornei.
Posta, telegraf, telefon. 16 oficii P.T.T. de stat, 1 agenţie specială (Şarul-Dornei) şi 4 oficii autorizate la Ciocăneşti, Iacobeni, Prisaca, Stulpicani.
20 oficii telefonice.
Statiuni climatice, balneare, turism.
Câmpulung-Moldovenesc,staţiune climatică subalpină, situată în valea Moldovei, între munţi împăduriţi, la 620 m înălţime. Climat subalpin, soare mult, aer ozonizat. În apropiere, la Deia, instalaţii de băi şi helioterapie. Anotimp: iulie - septembrie. Staţiune mult frecventată în timpul verii. Hoteluri şi restaurante în oraş. Gară locală pe linia secundară Borgo - Suseni – Dărmăneşti.
Vatra-Dornei, staţiune balneo-climatică, în frumoasa vale a râului Dorna, în mijlocul a două cercuri concentrice de munţi, dintre care cei îndepărtaţi întrec 2.000 m. Altitudine 802 m. Ape carbogazoase puternic alcaline, bicarbonate mixte, cloruro-feruginoase. Foarte bune captaţiuni în rezervoare închise. Ape de băut: captaţiuni în puţuri cu pompe. Instalaţiuni balneare moderne. Indicaţiuni: boli de inimă, emfizem pulmonar, afecţiuni ale sistemului nervos, afecţiuni ginecologice. În cura internă: anemie, debilitate, litiaze. Anotimp de vară: mai –septembrie; de iarnă: ianuarie – februarie.
Hoteluri de lux, numeroase vile şi case de închiriat. Casă de sănătate, doctori, farmacii, oficiu P.T.T., numeroase restaurante. Staţie c.f pe linia secundară Dărmăneşti – Câmpulung – Vatra-Dornei. Frumoase excursii în întreaga regiune. Alpinism în munţii Călimani, Bârgăului şi Bistriţei.
Poiana Negri, staţiune de interes local, la 7 km de Vatra-Dornei. Regiune muntoasă, foarte bogată în izvoare de apă minerală. Ape carbonate sodice, calcice şi magneziene, carbo-gazoase, feruginoase.
Şarul Dornei, staţiune balneară de interes local, la 10 km de Vatra-Dornei. Altitudine 900 m. Regiune muntoasă, foarte bogată în izvoare de apă minerală. Ape arsenicale, feruginoase, radioactive.
Iacobeni, staţiune balneo-climatică subalpină, situată pe valea Bistriţei Aurii. Altitudine 850 m. Climat subalpin. Ape sulfuroase.
Dorna-Cândreni, staţiune balneo-climatică de interes local, la 830 m înălţime. Ape feruginoase, carbogazoase, radioactive. Instalaţii balneare modeste cu băi calde şi reci, băi de acid carbonic. Locuinţe în sat. Gară locală pe linia Dărmăneşti – Borgo - Suseni.
Turism. Judeţul C., muntos în cea mai mare parte şi îmbrăcat în falnice păduri, oferă ochiului privelişti de o neîntrecută frumuseţe. O atracţie de prim rang o constituie şi frumoasele ctitorii ale Domnilor Moldovei, din cuprinsul acestui judeţ.
Alpinism. În munţii Bistriţei, în munţii Călimani şi munţii Rodnei. Excursii cu pluta pe Bistriţa, plecând de la Gura-Negrii în jos până la Piatra-Neamţ.
CULTURA
Stiinta de carte. După datele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 76.468 locuitori, din care 71,7% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 76,6% bărbaţi ştiutori de carte şi 67,2% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
Învatamânt. Populaţia şcolară a judeţului C. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 22.017 locuitori (5.697 mediu urban şi 16.320 mediu rural).
Şcoli secundare. 1 liceu de băieţi, 1 gimnaziu de băieţi, 1 gimnaziu de fete, 1 gimnaziu industrial de băieţi, 1 gimnaziu industrial de fete, 3 şcoli de ucenici, 3 şcoli de ucenice, 2 şcoli de ţesătorie particulare.
Şcoli primare 93, din care 76 rurale şi 17 urbane (92 şcoli de stat şi 1 confesională), cu un număr total de 15.295 elevi (3.989 mediu urban şi 11.306 mediu rural) şi cu 325 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
Grădini de copii 10, din care 6 rurale şi 4 urbane, cu un număr total de 683 copii (340 mediu urban şi 343 mediu rural) şi cu 12 conducătoare (situaţia din 1934).
Institutii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are cămine culturale în 9 localităţi.
Centrala Caselor Naţionale are o organizaţie culturală în comuna Valea Seacă.
Societatea pentru cultura şi literatura română în Bucovina are organizaţii culturale în Vama şi Frasin.
Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 104 cămine culturale, 3 soc. muzicale, 7 biblioteci, adică în total 114 organizaţii culturale, dintre care 48 au personalitate juridică.
Societăţi arcăşeşti se află în Câmpulung, Hura-Humorului, Vama, Vatra-Dornei, Ciocăneşti, Dorna, Cârlibaba, Poiana Stampei, Dorna-Cândrenilor, Mânstirea Homorului, Bucşoaia, toate afiliate la O.E.T.R.
În oraşul Câmpulung se mai află : o bibliotecă publică, muzeul judeţean de etnografie şi artă populară, universitatea liberă şi 12 societăţi culturale, 1 secţie Touring-Club.
RELIGIE
Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 68,2% sunt ortodocşi şi 1,0% sunt greco-catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
Biserici si lacasuri de închinaciune. În judeţ sunt 52 biserici, paraclisuri şi 1 capelă ortodoxe, 1 biserică greco-catolică, 17 biserici romano-catolice, 7 biserici protestante, una casă de rugăciuni baptistă şi 9 sinagogi.
2 schituri ortodoxe de călugări şi 1 de călugăriţe.
Institutii bisericesti. Judeţul este împărţit în 2 protopopiate ortodoxe la Câmpulung şi Gura-Humorului. Judeţul se află în eparhia Arhiepiscopiei Cernăuţilor (Mitropolia Bucovinei).
ADMINISTRATIEOrganizare administrativa. Capitala judeţului este oraşul Câmpulung-Moldovenesc. Judeţul are 4 oraşe (Câmpulung-Moldovenesc, Gura-Humorului, Vama, Vatra-Dornei) şi 39 sate, împărţite astfel:
I. Plasa Dornei 4
5 sate
II. Plasa Humorului 15 sate
III. Plasa Moldovei 13 sate
Organizare judecatoareasca. Un tribunal la Câmpulung cu 1 secţiune, 8 magistraţi şi 1 procuror în circumscripţia Curţii de Apel din Cernăuţi.
5 judecătorii :Câmpulung-Moldovenesc, Gura-Humorului, Vama, Vatra-Dornei şi Stulpicani, cu un total de 11 magistraţi.
Organizare sanitara. 1 spital de stat în Câmpulung-Moldovenesc, 6 case de izolare la Gura-Humorului, Vatra-Dornei, Vama, Iacobeni, Pojorâta, Capu-Codrului. 2 sanatorii « Dr. Tomaschewski ». Sanatoriul « Schieber ».
Case de odihnă : 2 în Câmpulung-Moldovenesc, 1 în Vatra-Dornei şi 1 în Gura-Humorului.
Dispensare comunale : în oraşele Câmpulung-Moldovenesc, Gura-Humorului, Vatra-Dornei şi Vama şi în toate satele din judeţ în afară de Cârlibaba-Nouă şi Bucşoaia.
1 dispensar particular în comuna Pojorâta.
Servicii sanitare în oraşele : Câmpulung-Moldovenesc, Gura-Humorului şi Vatra-Dornei.
Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurărilor Sociale din Rădăuţi are oficiu la Câmpulung-Moldovenesc şi organizaţii medicale la Câmpulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei, Vama, Gura-Humorului, Iacobeni, Cârlibaba, Fundul-Moldovei, Moldoviţa, Frasin, Stulpicani, cu un total de 11 medici.
În Câmpulung-Moldovenesc activează: Soc. « Crucea Roşie », Soc. « Principele Mircea », Soc. « Doamnele Române », un azil de bătrâni şi infirmi, Oficiul I.O.V., 2 comitete de ajutorare a elevilor săraci şi şomerilor, 2 cantine şcolare, Soc. « Şcoala Română », « Cercul Gospodinelor pentru ajutorarea săracilor », Soc. « Octorirea orfanilor » şi 4 societăţi de ajutorare a evreilor.
PRINCIPALELE ASEZARICâmpulung Moldovenesc. Capitala judeţului (vezi Monografiile oraşelor reşedinţă).
Gura-Humorului, comună urbană situată în regiune muntoasă, la vărsarea pârâului Humor în râul Moldova, 472 m deasupra nivelului mării, la 32 km de reşedinţa judeţului, 96 km de Cernăuţi şi la 448 km de Bucureşti.
Staţie c.f. pe linia Dărmăneşti - Vatra Dornei.
Are 6.191 locuitori.
Mai multe fabrici de cherestea, tăbăcărie, fabrică de cărămidă, de olărie.
Comerţ dezvoltat cu lemn, vite şi piei.
Bâlci : 28 iulie.
Banca Comercială Cernăuţi, Casa de Economie S.A., Banca « Albina », Banca Agricultorilor « Homoreană ».
Gimnaziul de băieţi « Principele Carol », gimnaziu industrial de fete, Şcoală de ucenici, şcoală de ucenice, 3 şcoli primare.
Soc. Culturală « Şcoala română », Soc. Culturală « Clubul român », Soc. Culturală germană. Soc. Arcăşească “Arcaşul” Soc. “Mohsica Thora” pentru cultura evreiască, Soc. “Macabea”, 1 cinematograf, 1 societate de vânătoare.
1 protopopiat ortodox, 1 biserică ortodoxă, 1 biserică romano-catolică, 1 biserică evanghelică şi 3 sinagogi.
Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Percepţie fiscală, Comisariat de poliţie, Serv. sanitar, Serv. veterinar, Brigada silvică, Ocol silvic, Oficiu P.T.T., Oficiu de cură şi turism.
2 asociaţii profesionale ( Soc. Meseriaşilor şi Tovărăşia birtaşilor)
Uzină electrică.
Casa de izolare şi ajutor, Casa de odihnă a Universităţii Carol II din Cernăuţi, dispensar communal.
Soc. « Crucea Roşie », Soc. « Ocrotirea femeilor bolnave », Soc. « Doamnele Române » pentru ajutorarea copiilor, Soc. « Sprijinul bolnavilor », Soc. evreiască de ajutor mutual « Gmiles Chesed ».
Vara, oraşul atrage numeroşi vizitatori, fiind aşezat într-o regiune pitorească.
Vama, comună urbană, situată la 13 km de reşedinţa judeţului, 121 km de Cernăuţi şi 464 km de Bucureşti.
Staţie c.f. pe linia Dărmăneşti - Vatra Dornei.
Are 5.679 locuitori.
Câteva fabrici de cherestea, de cărămizi, cariere de piatră. Banca populară « Stâlpul lui Vodă ».
4 şcoli primare.
Soc. pentru cultura şi literatura română în Bucovina.
Asoc. Culturale « Stâlpul lui Vodă », « Mihai Vodă Racoviţă », « Arcaşul ».
Cinematograf, societate de vânătoare.
2 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, 1 sinagogă.
Primărie, Judecătorie mixtă, Administraţie silvică, oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Serv. Sanitar, Serv. Veterinar, Percepţie fiscală, Comisariat de poliţie, Oficiu de cură şi turism, Pichet hidraulic.
2 uzine electrice.
Casă de izolare şi ajutor , dispensar comunal.
« Cercul gospodinelor », Soc de ajutorare.
Vatra-Dornei. Comună urbană aşezată la vărsarea râului Dorna în Bistriţa, la 45 km de reşedinţa judeţului, 173 km de Cernăuţi şi 510 km de Bucureşti.
Staţiune balneo-climatică. Staţie c.f. pe linia Dărmăneşti - Vatra-Dornei.
Are 8.141 locuitori.
Câteva fabrici de cherestea, de cărămizi, de mobile.
Stabiliment de băi.
Comerţ mic cu vite şi produse ale fabricilor de cherestea.
Banca Comercială, Banca I. Schieber.
Şcoală de ucenici, şcoală de ucenice, 5 şcoli primare, 1 şcoală de copii mici.
3 soc. culturale române, 1 soc. arcăşească « Mihai Viteazul », 1 soc culturală germană şi 2 evreieşti.
1 cinematograf, 2 societăţi sportive, 1 soc de vânătoare.
3 biserici ortodoxe, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 evenghelică, 2 sinagogi.
Primărie, Judecătorie de ocol, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Serv. Sanitar, Serv. Veterinar, Percepţie fiscală, Comisariat de poliţie, Pretură, Ocol silvic, Brigadă silvică, Oficiu de cură şi turism.
2 asociaţii profesionale
2 uzine elctrice.
Casă de izolare şi ajutor, Casă de odihnă, dispensar comunal.
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(Informatiile si datele care constituie textul de prezentare a acestui judet sunt reproduse partial dupa Volumul II, Tara Româneasca, al Enciclopediei României, editura Imprimeriei Nationale, 1938, lucrare elaborata sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ).
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
