foto.Miscarea Net Blog
Descoperire la Iasi
O gropa comuna in care sunt ingropati peste 100 de evrei ucisi de Armata romana a fost
descoperita langa Iasi
Vineri, 5 noiembrie 2010,
Groapa comuna din Valea Climoaiei
Foto: Ziarul de Iasi
Istoricii si arheologii au descoperit vineri o groapa comuna care adaposteste corpurile a 100 de evrei ucisi in anul 1941, intr-o padure din nord-estul Romaniei. In padurea din comuna Popricani, in zona numita "Valea Climoaiei", au inceput sa iasa la iveala urmele unui masacru care era doar pomenit in amintirile a catorva localnici. Cercetatorii spun ca peste o suta de evrei - barbati, femei si copii - au fost impuscati de Armata romana in anul 1941, la ordinul lui Antonescu, scrie Ziarul de Iasi.
Evreii erau asezati cate zece pe marginea gropii si impuscati, dupa ce erau dezbracati si terorizati cu imaginea celor impuscati anterior.
Ziarul de Iasi noteaza ca exista si astazi martori ai acelor scene. Daca cei mai multi aveau pe atunci doar citiva ani si au auzit de la parinti cele intimplate, in satul Cuza Voda din Popricani traieste un martor ocular al masacrului. Un pensionar de 88 de ani care, atunci, a fost pe punctul de a fi aruncat in groapa laolalta cu evreii.
Avea 16 ani si a reusit sa scape de executia gloantelor dupa ce a demonstrat ca el, de fapt, nu este evreu. Desi s-a sapat si cu ani in urma in zone indicate de localnici pentru a se descoperi gropi comune in care au fost ingropati evreii ucisi in timpul pogromului de la Iasi, se pare ca sapaturile au fost superficiale si in zone apropiate celor reale.
Cercetatorul Adrian Cioflanca impreuna cu o echipa de arheologi condusa de dr. Neculai Bolohan, de la Facultatea de Istorie din Iasi, au reluat cazul si, cu ajutorul batrinului de 88 de ani, au reusit sa scoata la iveala ramasitele evreilor carora li s-a luat viata in 1941. Craniile a 16 dintre ei si parti din corpuri au fost dezgropate in ultimele zile in Valea Climoaiei, iar sapaturile continua.
S-au descoperit, de asemenea, gloante ce apartineau Pirotehniei Armatei sau produse la Copsa Mica Cugir, fabricate in 1939 si 1940, fapt ce atesta implicarea romanilor in pogrom. Conform martorului cheie, au fost ucisi atunci si ingropati in "Valea Climoaiei" peste o suta de evrei.
"I-au scos ochii si au impuscat-o acolo. Parca ea nu era fiinta umana"
Un alt martor ocular, Ion Bosanceanu, in varsta de 81 de ani, din satul Vulturi, comuna Popricani, povesteste. "Am vazut convoaie cu evrei, de multe ori, in vara anului 1941. Veneau din Iasi, din Pacurari, din Tirgu Cucului, din Ciurchi. Si erau dusi in convoi prin satul Cirlig in padurea de aici din Vulturi. Erau si barbati, si femei, si copii, si tineri, si batrani, paziti de jandarmi romani. Aratau suparati, femeile si copiii mai plangeau. Noi copiii ne-am putut apropia de ei la 20-30 de metri, mai mult nu puteam, ca nu ne lasau jandarmii. Dupa ce au intrat in padure s-au auzit focuri de arma. Eu am vazut vreo 7-8 coloane, cate 30-70-100 de oameni odata. Am auzit dupa aia ca evreii au sapat singuri niste santuri in Valea Climoaiei si acolo i-au pus jandarmii si au turnat var peste ei", a marturisit Ion Bosinceanu.
Constantin Macovei are acum 86 de ani, dar isi aminteste perfect imaginea unei evreice impuscata si lasata sa putrezeasca sub cerul liber. "Eram destul de mare atunci si stiu direct aceste lucruri. In vara lui '41 am vazut cum erau adusi evreii, aici pe deal, in coloane, si impuscati in padure. Stiu ca au fost impuscati in Valea Climoaiei. Ei faceau santurile si apoi ii impuscau si ii dadeau in sant acolo. I-au inmormantat acolo, i-au indesat claie peste gramada. Unii nu murisera cand au fost ingropati. Nu imi aduc aminte cate gropi au fost. Am vazut si evrei morti sub cerul liber, ii mancau mustele. Am vazut cu ochii mei o evreica tanara lasata moarta sub cerul liber. La inceput au tinut-o in padure, un sublocotenent a protejat-o si pana la urma a dat-o la niste prosti care i-au scos ochii si au impuscat-o acolo. Parca ea nu era fiinta umana", a povestit indignat Constantin Macovei, din satul Cuza Voda.
Si Natalia Tudosa, o femeie in varsta de 82 de ani, isi aminteste clipele de groaza prin care au trecut evreii impuscati si aruncati in groapa din "Valea Climoaiei". "Eu aveam 13 ani atunci si umblam prin padure dupa lemne cand erau jidanii adusi acolo. Pe multi i-au omorat. I-au ingropat in santuri. Era o femeie gravida si s-a rugat sa n-o omoare ca le da bani. Si un soldat oltean i-a bagat baioneta in burta, a omorat-o si i-a scos copilul. Ne chema sa luam hainele, ca ii dezbraca si ii baga acolo goi. Noi eram copii si am pus flori la morminte", a spus Natalia Tudosa din satul Vulturi.
Citeste mai multe pe Ziua de Iasi.
Aceasta este a doua locatie din Romania in care au fost descoperite gropi comune. In toamna anului 1945, au fost exhumate 311 cadavre din 3 gropi comune de la Stanca Roznovanu, tot din judetul Iasi. Victimele proveneau din targul Sculeni (Republica Moldova) si au fost executate de un Regimentul VI vanatori, implicat, conform aprecierii istoricului Adrian Cioflanca, coordonatorul sapaturilor arheologice din comuna Popricani, si in masacrul din padurea Vulturi, precum si in alte masacre soldate cu gropi comune din Republica Moldova, precizeaza Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel".
sursa.Hot news.ro
Cum s-a împărţit patrimoniul sindicatelor: 2,3 mld. $ şi cel puţin 21.000 de imobile
24 oct 2010 Autor: Pro TV
Înainte de 1989, România era ţara unui singur om, a unui singur partid, a unui singur sindicat. Aproape că nu exista român să nu fie membru UGSR, un sindicat mamut cu o istorie întinsă pe aproape un secol şi un buget pe măsură: toată lumea cotiza, volens-nolens, la fondul acestuia, cu 1% din venituri. Revoluţia a găsit Uniunea Generală a Sindicatelor din România cu 8 milioane de membri - plătitori, conturi impresionante şi bogăţii considerabile. Ştirile Pro TV au încercat să arate ce s-a întâmplat cu patrimoniul sindicatelor, după două decenii, printr-o anchetă difuzată în cadrul emisiunii "România, te iubesc!
".
Mai precis, la Bancorex şi BNR, UGSR dispunea în 1989 de 4,7 miliarde de lei (peste 300 de milioane de dolari) şi 2 milioane de dolari. Cărţi, tablouri, chiar şi un vapor. Şi 21.000 de imobile: 55 de case de cultură, 19 cluburi sindicale, 17 case de odihnă şi tratament, însemnând nenumărate hoteluri şi vile, zeci de sedii, peste 400 de apartamente, garaje, sute de baze sportive, toate adunate din 1906 încoace.
La aşa avere, şi teama că ea va fi risipită a apărut la scurt timp după decembrie '89, iar temerile de atunci s-au dovedit a fi justificate.
"Vă spun sincer, un moment de teamă a fost acela când am avut o reuniune cu diverşii lideri de federaţii, de confederaţii, chiar sindicate mari din ţară şi veniseră la propriu cu valizele după bani. Să-şi ia partea din patrimoniul UGSR-ului şi încercau aproape să mă linşeze", a spus Victor Ciorbea, fost lider sindical la începutul anilor '90, devenit apoi primar al Capitalei şi premier pentru un an.
Încă din 1990 au început să apară noi sindicate, federaţii, confederaţii, toate libere. Şi toate jinduind la câte o bucăţică din patrimoniu. Încetul cu încetul, miliardele şi activele UGSR au dispărut. O primă tentativă de a salva conturile UGSR a fost făcută la începutul anului 1990, când premierul Petre Roman a blocat conturile.
În ciuda faptului că atunci s-a hotărât că sindicatele au doar drept de administrare a bunurilor moştenite, nu şi de vânzare a lor, banii au fost "retraşi" din conturi, locuinţele s-au "vândut", bazele sportive şi garajele au fost "retrocedate", iar hotelurile din staţiuni au ajuns la "patroni".
Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, recunoaşte că o parte din banii de atunci au dispărut nejustificat, dar nu pare îngrijorat, vorbind cu aceeaşi relaxare şi despre dispariţia imobilelor, care s-au împărţit după ce "cashul" a dispărut. "Prada a trebuit împărţită la mai multe guri. În 1994, la masa bogaţilor au apărut 2 confederaţii sindicale noi - BNS şi CSDR care alături de CNSLR Frăţia şi Alfa au luat câte ceva din bunurile imobile ale UGSR. Din nou mişcare dubioasă, având în vedere că, prin lege şi prin statutul sindicatelor, înstrăinarea acestor bunuri era interzisă. Mai ales că UGSR nu a fost niciodată desfiinţată, aşa cum prevede legislaţia sau prin lege. În România însă se poate."
Principalii beneficiari au fost liderii primelor sindicate postrevoluţionare. La momentul respectiv existau 27 de confederaţii sindicale, însă doar o parte au ajuns la bani, iar cele care i-au luat atunci au rezistat până în prezent.
Prima şi cea mai mare dintre ele este CNSLR, condusă în 1990 de Victor Ciorbea.
Marea împărţire a fondurilor a început în 1991, odată cu instalarea în fruntea guvernului a lui Theodor Stolojan. La pomană au participat Victor Ciorbea din partea CNSLR, Miron Mitrea (fost ministru al transporturilor în Guvernul Năstase) de la CSI Frăţia şi Bogdan Hossu din partea Cartel Alfa. Cu o semnătură şi o ştampilă, zecile de milioane de dolari au luat drumul altor conturi.
"1990 este un an dominat de un vid de putere şi de un vid legislativ. Din acest motiv, anul 1990 este anul în care s-au întâmplat tot felul de năzbâtii. Tot felul de anomalii. Atunci cei care aveau autoritatea, indiferent că se aflau pe parte guvernamentală sau că reprezentau diverse structuri, considerau că tot ceea ce a fost legislaţie în trecut nu mai e valid, nu se mai aplică şi pe vidul ăla legislativ îşi pot permite orice", susţine Dumitru Costin, liderul BNS.
Miron Mitrea, unul dintre cei mai influenţi politicieni, a fost un jucător important în tranzacţionarea patrimoniului UGSR. În prezent, el are o versiune inedită despre evaporarea banilor.
"Ce s-a întâmplat cu banii ăia? Au rămas în cont la CNSLR până când 4,2 miliarde sau cât ajunsese nu mai valorau nimic. Cei 4,2 miliarde, aproape 300 de milioane de dolari, cam atât era valoarea lor în '90, au rămas în conturi, s-au devalorizat, au fost ca banii de maşină, 5.000 de lei de maşină, de Dacie", spune Mitrea.
Întrebat de reporterul Pro TV dacă ar fi dispus să pună la dispoziţie cheltuielile pe care le-au făcut atunci confederaţiile din acei bani, Marius Petcu, liderul CNSLR Frăţia, a răspuns: "Nu sunt în măsură să vă pun la dispoziţie decât ceea ce am preluat eu pe linia CNSLR-ului. Arhiva UGSR este deţinută de mine, dar nu am acces la ea fără acordul celorlalte confederaţii. Practic eu nu sunt altceva decât un depozitar." Stirile Pro TV.
Sursa evz.ro
O gropa comuna in care sunt ingropati peste 100 de evrei ucisi de Armata romana a fost
descoperita langa Iasi
Vineri, 5 noiembrie 2010,
Groapa comuna din Valea Climoaiei
Foto: Ziarul de Iasi
Istoricii si arheologii au descoperit vineri o groapa comuna care adaposteste corpurile a 100 de evrei ucisi in anul 1941, intr-o padure din nord-estul Romaniei. In padurea din comuna Popricani, in zona numita "Valea Climoaiei", au inceput sa iasa la iveala urmele unui masacru care era doar pomenit in amintirile a catorva localnici. Cercetatorii spun ca peste o suta de evrei - barbati, femei si copii - au fost impuscati de Armata romana in anul 1941, la ordinul lui Antonescu, scrie Ziarul de Iasi.
Evreii erau asezati cate zece pe marginea gropii si impuscati, dupa ce erau dezbracati si terorizati cu imaginea celor impuscati anterior.
Ziarul de Iasi noteaza ca exista si astazi martori ai acelor scene. Daca cei mai multi aveau pe atunci doar citiva ani si au auzit de la parinti cele intimplate, in satul Cuza Voda din Popricani traieste un martor ocular al masacrului. Un pensionar de 88 de ani care, atunci, a fost pe punctul de a fi aruncat in groapa laolalta cu evreii.
Avea 16 ani si a reusit sa scape de executia gloantelor dupa ce a demonstrat ca el, de fapt, nu este evreu. Desi s-a sapat si cu ani in urma in zone indicate de localnici pentru a se descoperi gropi comune in care au fost ingropati evreii ucisi in timpul pogromului de la Iasi, se pare ca sapaturile au fost superficiale si in zone apropiate celor reale.
Cercetatorul Adrian Cioflanca impreuna cu o echipa de arheologi condusa de dr. Neculai Bolohan, de la Facultatea de Istorie din Iasi, au reluat cazul si, cu ajutorul batrinului de 88 de ani, au reusit sa scoata la iveala ramasitele evreilor carora li s-a luat viata in 1941. Craniile a 16 dintre ei si parti din corpuri au fost dezgropate in ultimele zile in Valea Climoaiei, iar sapaturile continua.
S-au descoperit, de asemenea, gloante ce apartineau Pirotehniei Armatei sau produse la Copsa Mica Cugir, fabricate in 1939 si 1940, fapt ce atesta implicarea romanilor in pogrom. Conform martorului cheie, au fost ucisi atunci si ingropati in "Valea Climoaiei" peste o suta de evrei.
"I-au scos ochii si au impuscat-o acolo. Parca ea nu era fiinta umana"
Un alt martor ocular, Ion Bosanceanu, in varsta de 81 de ani, din satul Vulturi, comuna Popricani, povesteste. "Am vazut convoaie cu evrei, de multe ori, in vara anului 1941. Veneau din Iasi, din Pacurari, din Tirgu Cucului, din Ciurchi. Si erau dusi in convoi prin satul Cirlig in padurea de aici din Vulturi. Erau si barbati, si femei, si copii, si tineri, si batrani, paziti de jandarmi romani. Aratau suparati, femeile si copiii mai plangeau. Noi copiii ne-am putut apropia de ei la 20-30 de metri, mai mult nu puteam, ca nu ne lasau jandarmii. Dupa ce au intrat in padure s-au auzit focuri de arma. Eu am vazut vreo 7-8 coloane, cate 30-70-100 de oameni odata. Am auzit dupa aia ca evreii au sapat singuri niste santuri in Valea Climoaiei si acolo i-au pus jandarmii si au turnat var peste ei", a marturisit Ion Bosinceanu.
Constantin Macovei are acum 86 de ani, dar isi aminteste perfect imaginea unei evreice impuscata si lasata sa putrezeasca sub cerul liber. "Eram destul de mare atunci si stiu direct aceste lucruri. In vara lui '41 am vazut cum erau adusi evreii, aici pe deal, in coloane, si impuscati in padure. Stiu ca au fost impuscati in Valea Climoaiei. Ei faceau santurile si apoi ii impuscau si ii dadeau in sant acolo. I-au inmormantat acolo, i-au indesat claie peste gramada. Unii nu murisera cand au fost ingropati. Nu imi aduc aminte cate gropi au fost. Am vazut si evrei morti sub cerul liber, ii mancau mustele. Am vazut cu ochii mei o evreica tanara lasata moarta sub cerul liber. La inceput au tinut-o in padure, un sublocotenent a protejat-o si pana la urma a dat-o la niste prosti care i-au scos ochii si au impuscat-o acolo. Parca ea nu era fiinta umana", a povestit indignat Constantin Macovei, din satul Cuza Voda.
Si Natalia Tudosa, o femeie in varsta de 82 de ani, isi aminteste clipele de groaza prin care au trecut evreii impuscati si aruncati in groapa din "Valea Climoaiei". "Eu aveam 13 ani atunci si umblam prin padure dupa lemne cand erau jidanii adusi acolo. Pe multi i-au omorat. I-au ingropat in santuri. Era o femeie gravida si s-a rugat sa n-o omoare ca le da bani. Si un soldat oltean i-a bagat baioneta in burta, a omorat-o si i-a scos copilul. Ne chema sa luam hainele, ca ii dezbraca si ii baga acolo goi. Noi eram copii si am pus flori la morminte", a spus Natalia Tudosa din satul Vulturi.
Citeste mai multe pe Ziua de Iasi.
Aceasta este a doua locatie din Romania in care au fost descoperite gropi comune. In toamna anului 1945, au fost exhumate 311 cadavre din 3 gropi comune de la Stanca Roznovanu, tot din judetul Iasi. Victimele proveneau din targul Sculeni (Republica Moldova) si au fost executate de un Regimentul VI vanatori, implicat, conform aprecierii istoricului Adrian Cioflanca, coordonatorul sapaturilor arheologice din comuna Popricani, si in masacrul din padurea Vulturi, precum si in alte masacre soldate cu gropi comune din Republica Moldova, precizeaza Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel".
sursa.Hot news.ro
Cum s-a împărţit patrimoniul sindicatelor: 2,3 mld. $ şi cel puţin 21.000 de imobile
24 oct 2010 Autor: Pro TV
Înainte de 1989, România era ţara unui singur om, a unui singur partid, a unui singur sindicat. Aproape că nu exista român să nu fie membru UGSR, un sindicat mamut cu o istorie întinsă pe aproape un secol şi un buget pe măsură: toată lumea cotiza, volens-nolens, la fondul acestuia, cu 1% din venituri. Revoluţia a găsit Uniunea Generală a Sindicatelor din România cu 8 milioane de membri - plătitori, conturi impresionante şi bogăţii considerabile. Ştirile Pro TV au încercat să arate ce s-a întâmplat cu patrimoniul sindicatelor, după două decenii, printr-o anchetă difuzată în cadrul emisiunii "România, te iubesc!
".
Mai precis, la Bancorex şi BNR, UGSR dispunea în 1989 de 4,7 miliarde de lei (peste 300 de milioane de dolari) şi 2 milioane de dolari. Cărţi, tablouri, chiar şi un vapor. Şi 21.000 de imobile: 55 de case de cultură, 19 cluburi sindicale, 17 case de odihnă şi tratament, însemnând nenumărate hoteluri şi vile, zeci de sedii, peste 400 de apartamente, garaje, sute de baze sportive, toate adunate din 1906 încoace.
La aşa avere, şi teama că ea va fi risipită a apărut la scurt timp după decembrie '89, iar temerile de atunci s-au dovedit a fi justificate.
"Vă spun sincer, un moment de teamă a fost acela când am avut o reuniune cu diverşii lideri de federaţii, de confederaţii, chiar sindicate mari din ţară şi veniseră la propriu cu valizele după bani. Să-şi ia partea din patrimoniul UGSR-ului şi încercau aproape să mă linşeze", a spus Victor Ciorbea, fost lider sindical la începutul anilor '90, devenit apoi primar al Capitalei şi premier pentru un an.
Încă din 1990 au început să apară noi sindicate, federaţii, confederaţii, toate libere. Şi toate jinduind la câte o bucăţică din patrimoniu. Încetul cu încetul, miliardele şi activele UGSR au dispărut. O primă tentativă de a salva conturile UGSR a fost făcută la începutul anului 1990, când premierul Petre Roman a blocat conturile.
În ciuda faptului că atunci s-a hotărât că sindicatele au doar drept de administrare a bunurilor moştenite, nu şi de vânzare a lor, banii au fost "retraşi" din conturi, locuinţele s-au "vândut", bazele sportive şi garajele au fost "retrocedate", iar hotelurile din staţiuni au ajuns la "patroni".
Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, recunoaşte că o parte din banii de atunci au dispărut nejustificat, dar nu pare îngrijorat, vorbind cu aceeaşi relaxare şi despre dispariţia imobilelor, care s-au împărţit după ce "cashul" a dispărut. "Prada a trebuit împărţită la mai multe guri. În 1994, la masa bogaţilor au apărut 2 confederaţii sindicale noi - BNS şi CSDR care alături de CNSLR Frăţia şi Alfa au luat câte ceva din bunurile imobile ale UGSR. Din nou mişcare dubioasă, având în vedere că, prin lege şi prin statutul sindicatelor, înstrăinarea acestor bunuri era interzisă. Mai ales că UGSR nu a fost niciodată desfiinţată, aşa cum prevede legislaţia sau prin lege. În România însă se poate."
Principalii beneficiari au fost liderii primelor sindicate postrevoluţionare. La momentul respectiv existau 27 de confederaţii sindicale, însă doar o parte au ajuns la bani, iar cele care i-au luat atunci au rezistat până în prezent.
Prima şi cea mai mare dintre ele este CNSLR, condusă în 1990 de Victor Ciorbea.
Marea împărţire a fondurilor a început în 1991, odată cu instalarea în fruntea guvernului a lui Theodor Stolojan. La pomană au participat Victor Ciorbea din partea CNSLR, Miron Mitrea (fost ministru al transporturilor în Guvernul Năstase) de la CSI Frăţia şi Bogdan Hossu din partea Cartel Alfa. Cu o semnătură şi o ştampilă, zecile de milioane de dolari au luat drumul altor conturi.
"1990 este un an dominat de un vid de putere şi de un vid legislativ. Din acest motiv, anul 1990 este anul în care s-au întâmplat tot felul de năzbâtii. Tot felul de anomalii. Atunci cei care aveau autoritatea, indiferent că se aflau pe parte guvernamentală sau că reprezentau diverse structuri, considerau că tot ceea ce a fost legislaţie în trecut nu mai e valid, nu se mai aplică şi pe vidul ăla legislativ îşi pot permite orice", susţine Dumitru Costin, liderul BNS.
Miron Mitrea, unul dintre cei mai influenţi politicieni, a fost un jucător important în tranzacţionarea patrimoniului UGSR. În prezent, el are o versiune inedită despre evaporarea banilor.
"Ce s-a întâmplat cu banii ăia? Au rămas în cont la CNSLR până când 4,2 miliarde sau cât ajunsese nu mai valorau nimic. Cei 4,2 miliarde, aproape 300 de milioane de dolari, cam atât era valoarea lor în '90, au rămas în conturi, s-au devalorizat, au fost ca banii de maşină, 5.000 de lei de maşină, de Dacie", spune Mitrea.
Întrebat de reporterul Pro TV dacă ar fi dispus să pună la dispoziţie cheltuielile pe care le-au făcut atunci confederaţiile din acei bani, Marius Petcu, liderul CNSLR Frăţia, a răspuns: "Nu sunt în măsură să vă pun la dispoziţie decât ceea ce am preluat eu pe linia CNSLR-ului. Arhiva UGSR este deţinută de mine, dar nu am acces la ea fără acordul celorlalte confederaţii. Practic eu nu sunt altceva decât un depozitar." Stirile Pro TV.
Sursa evz.ro