Istoria agonisirii averii celui mai mare bogatas Maramuresan la sfarsitul secolului al XIX-lea,Pop Simon,un fost Prim-Pretor al plasei Viseului,porneste de la bunicul acestuia preotulu ortodox al carui nume l-a mostenit.
Bunicul acestuia era Protopopul Simon Pop,care s-a stins din viata in anul 1920,roman convins si inchis pentru ideile sale,la jumatatea secolului al XIX-lea intr-o temnita de la Muncaci.Dupa eliberarea acestuia din inchisoare,intemeiaza ,,Asociatiunea culturii romanesti din Maramures".Conform unor documente aflate in arhivele judetului Maramures,Protopopul Simon Pop din Petrova,moare nemultumit de fiul sau Sigismund Papp si a urmasilor acestuia ca nu i-au impartasit idealurile privind renasterea nationala a romanilor din Maramures,acceptind compromisul maghiarizarii familiei,urmarind interesele personale si finaciare al acestuia.
Alexandru Filipascu,un mare publicist al vremii,arata intr-o scriere a s-a „Instrainarea unor familii si averi maramuresene” ca maghiarizarea voluntara a catorva maramureseni si a averii acestora erau facute in interesul asigurarii protectiei guvernantilor si a intaririi in functii publice.
Simon Pop,fiul protpopului ortodox roman,isi schimba numele in Sigismund Papp,pentru atingerea scopurilor sale,Simon Papp a slujit impreuna cu familia sa cauza ungureasca, zdrobind cu ajutorul jandarmilor opozitia romaneasca ce-l sprijinea in alegeri pe contracandidatul prefectului Iuliu Vint,avocatul Corneliu Batin,scria publicistul vremii Alexandru Filipascu.Dupa alegeri pentru buna prestatie electorala i se tolereaza toate neregulile si falsurile care il imbogateste si reusind sa-si creeze o avere de mai multe zeci de mii de jugare si este inaintat in functie ca prim-pretor al Viseului.
Sigismund Papp s-a casatorit cu Ema Schrater avind patru urmasi,Ema, care s-a casatorit cu doctorul maghiar Munkacsy Pal,Irma,casatorita cu profesorul Jonas Odon,Arpad - mort in timpul studentiei- si Simon, viitorul prim-pretor al plasei Viseu si cel mai bogat latifundiar din vechiul Maramures.
La moartea sa, conform unui raport al Comisiunii Judetene de expropriere din 20 noiembrie 1922,prim-pretorul Viseului,Papp Simon,pe langa o avere impresionanta,constituita din case de locuit,gatere, fabrici de lemn,mine, vararii, laptarii, mori, stuparii, o cariera de piatra, un aparat de tesut lana, o cale ferata industriala si o uzina electrica,precum si numeroase animale,detinea si terenuri care se intindeau pe 22.570 de jugare cadastrale,adica aproximativ 13.000 de hectare. Din acestea,putin peste 10.000 erau ocupate de paduri aflate in Bucovina in comuna Carlibaba,restul fiind gradini,pasuni si terenuri agricole sau neproductive.
Astazi, mare parte din aceasta avere ii va reveni unui miliardar roman,fara niciun grad de rudenie cu satrapul Papp Simon.Afacerea retrocedarii averii lui Pop Simonoaia,cum este cunoscuta sotia acestuia de catre localnici,figureaza si intr-un raport recent si detaliat al Curtii de Conturi care developeaza un mecanism cvasigeneral prin care toate abuzurile savarsite in procesul de reconstituire a drepturilor de proprietate se deconteaza in final pe seama proprietatii publice,scriu publicatiile de Maramures.
Cel mai mare proprietar de păduri din judeţul Suceava este o femeie. Rodica Marian deţine 3.889 de hectare de pădure în zona comunei Cârlibaba, iar domeniul ei forestier este întregit cu încă 4.931 de hectare pe raza judeţului Maramureş.Cum a fost posibilă o asemenea retrocedare,este greu de spus,mai ales că atât Comisia locală de fond funciar Cârlibaba,cât şi comisiile judeţene din Suceava şi Maramureş au respins cererile de reconstituire a dreptului de proprietate.
Ulterior, Rodica Marian a apelat la instanţele de judecată, iar printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă a obţinut câştig de cauză. Procesul a durat aproximativ patru ani, iar în 2008, după decizia Curţii de Apel Alba Iulia, Rodica Marian a fost pusă în posesie cu terenul revendicat. Acum, femeia este unul dintre cei mai mari contribuabili la Primăria Cârlibaba.
Primarul Gabriel Danciu a precizat ieri că Rodica Marian este cu plata taxelor şi impozitelor la zi. „Este unul dintre cei mai corecţi contribuabili, iar anul acesta şi-a achitat obligaţiile fiscale în primul trimestru, aşa cum face de obicei”, a arătat Gabriel Danciu. Mai exact, Rodica Marian are de achitat anual în jur de 50.000 de lei pentru cele aproape 4.000 de hectare de păduri şi păşuni de pe raza comunei Cârlibaba, iar potrivit legislaţiei, pentru că şi-a achitat dările înainte de 31 martie a beneficiat şi de o scutire de 10%,scrie intr-un articol Monitorul de Suceava.
Aceasta imensa avere detinuta de Rodica Marian,estimata undeva la peste 15 milioane de euro numai pentru cele 3.889 de hectare din judetul Suceava,a fost retrocedata in urma proceselor tinute in numele lui Simon Pop,ca urmare a unui certificat de mostenire obtinut in data de 22 mai 1991.Bazat pe un testament din anul 1986 al Olgai Fonai,intr-o casa nationalizata de pe strada Andrei Muresanu din sectorul 1 al Capitalei,care i-a apartinut lui Iren Papp,devenita in buletin Irina Pop,s-a mutat Rodica Marian,o femeie care pe atunci avea 44 de ani, nascuta in Ocna Mures,judetul Alba.Dupa ’90, aceasta a sustinut, pe baza unui testament olograf datat cu 49 de zile inaintea mortii lui Olga Fonai,ca este mostenitoarea acesteia si ca este indreptatita sa primeasca intreaga avere a latifundiarului Papp Simon.In acest testament este consemnat ca „toate bunurile mele care vor mai exista la moartea mea să fie luate de Rodica Marian care m-a îngrijit şi mă îngrijeşte şi de care m-am ataşat sufleteşte”.
Istoria acestor terenuri pleacă din urmă cu un secol, când o suprafaţă de 10.019 hectare numită pădurea Ţibău din Munţii Tibaului aflata pe teritoriul comunei Carlibaba,care se afla în proprietatea lui Simon Pop. Acesta a decedat în 1920, iar la data preluării de către statul comunist, după 1945, pădurea se afla în proprietatea Irinei Simon,văduva lui Pop Simon – 5.009 ha, a Zorei Simon,fiica adoptivă a soţilor Simon,căsătorită Udrea şi decedată în 1956, fără moştenitori – 1.670 ha,a Olgăi Simon,fiica adoptivă căsătorită şi devenită Olga Fonai,decedată 1986,fără moştenitori – 1.670 ha şi a lui Simon Pop jr., decedat în 1947, fără moştenitori – 1.670 ha.
În aceste condiţii, apare întrebarea firească cum a ajuns Rodica Marian proprietară pe 8.820 de hectare de pădure. În plus, o altă suprafaţă de 1.648 de hectare de pădure i-a fost restituită unui alt „moştenitor”, Victor Rodolean, după Zora Udrea, fiica adoptivă a lui Simon Pop, decedată în 1956 fără a avea urmaşi. Plus că nici calculele matematice nu bat. Rodica Marian are 8.820 de hectare de pădure, iar Victor Rodolean încă 1.648 de hectare, ceea ce dă un total de 10.468 de hectare. Asta în timp ce Simon Pop a avut 10.019 hectare de pădure. Cu alte cuvinte, cel puţin 449 de hectare de pădure au fost furate, asta dacă nu cumva furtul este de dimensiuni mult mai mari.
