De-a lungul istoriei în Bucovina s-au stabilit si au convieţuit mai multe etnii,Germani,Ucraineni,Evrei,Maghiari,Poloni, Armeni,etc. Germanii, au ramas alaturi de românii aflaţi aici indiferent de religie sau confesiune si au contribuit la dezvoltarea ţinutului Bucovinean.Imigraţii germani nu s-au răspândit uniform în toată Bucovina, ci au fondat localităţi proprii sau cartiere proprii în localităţile existente.
Primii coloniști ai comunei Cârlibaba au venit din regiunea Zips minieri care lucrau în minele de plumb și provin din Munţii Tatra şi munţii Mineralieri Slovaci.În anul 1797 se stabilesc în Cârlibaba primele familii de zipseri,tot atunci se schimba si numele localitații din Cârlibaba în Mariensee.In acelasi an ajunge pe aceste meleaguri Contele Karl Manz,Cavaler de Mariensee,de unde i se acorda si numele localitatii ,,Kirlibaba-Mariense",acesta deschide minele de argint din dealul Fluturica și minele de plumb și aur de pe cursul superior al raului Bistriţa intemeind câteva vetre de mineri şi meşteşugari germani (22 familii) lângă Cârlibaba, respectiv Ludwigsdorf (Cârlibaba Nouă), pe vatra veche a satului Mariensee (Cârlibaba Veche) şi pe Valea Stânei, Hüttenthal. Minele Intreprinderilor Manz au fost închise în 1870, iar germanii din Cârlibaba şi din cătunele din amonte (Bârşaba, Lala, Rotunda, Valea Stânei şi Şesuri) s-au mutat la fabrica de cherestea s-au au plecat în alte localităţi.
De asemenea și în cele doua comunitați de pe malul Bistriței: Cârlibaba Noua și Cârlibaba Veche (Ludwigsdorf-Mariensee) au trăit împreuna germani ,unguri ,evrei și o comunitate foarte mica de țigani .
Țiganii s-au stabilit aici pentru o perioada relativ scurta ,când s-a construit Biserica Romano-Catolică aceștia au prelucrat cărămida pentru construcția acesteia ,după care s-au retras în Ardeal ,deoarece clima era prea aspră pentru felul lor de trai.
Religiile care au dominat cele doua comunitați au fost romano-catolica în Cârlibaba Noua ,iar în cealaltă parte Cârlibaba Veche se aflau evanghelici cu preponderenta ,urmați de religia ortodoxa și un numar mai mic care aparțineau religiei evreiești. Toate culturile religiose au avut locașuri de cult.Biserica Evangelica, Biserica Ortodoxa și templul Evreiesc sau aflat în partea stânga a râului Bistrița,iar în partea dreapta râului se afla biserica Romano-Catolica.
a) GERMANII SI PROVENIENȚA LOR:
Înca de la începutul anilor 1770-1772,au emigrat din provinciile Silezia -Superioara(astazi în Polonia) și Boemia( astazi Cehia) familii de origine germană.Câteva exemple de familii cu proveniența Sleziana gasim si azi în Carlibaba :CERVENSCHI,CELENSCHI,MUSNSCHI,MESABROVSCHI.
Exemple de familii care proveneau din Boemia :DUSEC ,KUHAREK,KULINEAK,GREK,SPISSAK.
Mai târziu au emigrat și familii zipzeri, acestia proveneau o parte din muntii Tatra si o parte din Austria.Exemple de asemenea familii sunt:BELDINGER,BROSER,GOTSCH,LERCH,WENZEL.
Dupa aceștia au urmat și familii din landul Pfalz (Germania);exemple avem familii ca:DIETRICH,FEIL,HAUSER,SCHMIEDER,THEIS,OSWALD.
Germanii , au venit în trei etape :primii sunt cei din Silezia-Superioara,a doua categorie sunt cei din Pădurea Boemiei,iar a treia categorie sunt cei veniți din Pfalz-Schwaben si cei din Zips.Odata cu ei au au adus și preocuparile lor cum ar fii prelucrarea lemnului și plutăritul.
b) ROMÎNII:
Portul traditional romanesc din zona Bucovina
Pe la mijlocul anului1800 în Cârlibaba Noua (Ludwigsdorf) alături de familii cu proveniența ungară conviețuiau familii de români.Doua case vechi care au fost construite în stil românesc în acele vremurile sunt cele a lui CRISTIAN ARDELEAN ȘI IOAN URSAN, în același stil sun construite și alte doua case care apartieau familiilor cu proveniența ungară :MATHIAS ZILAY și SZUKAN(JUCAN).Toate aceste familii proveneau din Ardeal.
Influența românilor în Cârlibaba Noua (ludwigsdorf) a fost destul de mare ,vorbim despre limba și obiceiuri.
Deși aceștia se îmbrăcau în port naținal ceilalți nu a putut să să le impună locuitorilor români, deși mai târziu multi locuitori au purtat căciuli din blana de miel sau pieptare din piele de oaie chiar dacă erau de alta naținalitate sau religie.
Locuitorii satului se îmbrăcau simplu ,culorile dominante erau alb-negru,pe când la unguri și huțuli era o varietate mult mai mare în ceea ce privește înbrăcămintea.
Și stilul de construcție al caselor duce putin în stilul românesc dar nu erau acoperite cu paie ci cu dranița (șita,scândurică din lemn de brad, folosită pentru acoperirea caselor).Și pereții caselor erau îmbrăcați cu un model de dranița prelucrata care se numea solzi de peste.
După victoria austriecilor sub conducerea prințului Eugen împotriva turcilor Ungaria este definitiv eliberata de sub jugul turcesc.Astfel în anul 1687 Ardealul devine teritoriu suveran austriac și a rămas așa pâna la formarea dublei monarhii în anul 1868,începând cu 14 Noiembrie 1918 și Cârlibaba Noua (Ludwigsdorf-Lajasfalva)va aparține Ungariei.Parohia romano-catolica era administrata de decanatul de Bistrița (Ardeal),astfel primește denumirea administrativa de "Rodna Lajasfalva".
„Există un popor, care este răspândit printre toate popoarele din toate provinciile
regatului tău. Legile lor sunt diferite de legile altor naţiuni, şi nu respectă decretele
regale; aşadar, nu se cade ca domnia ta, regele, să-i toleraţi” (Estera 3, 8).
Cu multă probabilitate, primii evrei au ajuns în Dacia odată cu instalarea puterii romane. Pe la începutul erei noi majoritatea poporului evreu locuia în afara Israelului
antic, (dintre care, un mare număr pe teritoriul Italiei de azi).
În istoria ţărilor româneşti, aceștia sunt prezenţi încă de la începuturi.Evreii erau în Bucureşti, ocupându-se cu negustoria, sau având alte profesii , moştenite din generaţie în generaţie. Locul lor de provenineţă îl reprezintă Europa de vest (aşkenazi sau șefarzi). Persecutarea lor în Occident, sau mai târziu în Ucraina, în secolul al XVIlea, îi determină să se refugieze în aceste locuri, unde domnitorii, interesaţi de aportul lor la dezvoltare economiei, a comerţului în special, le acordă multe privilegii.
678 de familii evreiesti au ramas în Bucovina,erau împărțiți,101familii erau agricultori ,11 familii de meseriasi ,74 familii de negustori ,iar restul au practicat profesii libere.Cei care nu au putut dovedi ca pot avea o ocupație stabila au trebuit sa părasească Bucovina.
Evreii veniți în Bucovina ca și cei stabiliți în cele doua comunități de pe malul Bistriței purtau în mare parte nume cu proveniența germana .În anul 1786 evreii au fost înregistrați în registrele comunităților în care locuiau.Cei care sau stabilit în cele două comunități de pe malul Bistriței vorbeau limba germana sau ,,Idiș",Acest dialect era înțeles bine și de vorbitorii de limba germana.Dialectul ,,Idiș" era format 90% din cuvinte provenite din limba germana veche și 10% din cuvinte provenite din arameană și ebraică.
În comunitatile de pe malul Bistritei ,evreii aveau doua orientari religioase:prima erau evreii ortodocsi numiti si"Talmudisti",acestia spun ca" Tora este cuvânt de revelație a lui Dumnezeu":ei purtau palton lung negru numit"Kaftan";pe cap poarta palarie neagra.Dar acestia erau cunoscuti dupa parul încîrliontat de-a lungul urechilor numit "Peisach":cei mai multi evrei în comunitatile noastre apartineau acestui rit.Cea de-a doua grupa erau evreii de rit liberal. Aceste doua grupe se diferentiaza numai prin practică de rit.Aici putem aminti câteva familii de evrei:ARON-HERRSCH-GÄRTNER si sotia sa RIFCA,SPRINZA WULLACH,SEGAL LEO,MEJER-WOLF LAUFER,VICTOR MENASCHES.
Nationalitatile conlocuitoare de pe malul stîng al rîului Bistrita- Aurie CîrlibabaVeche-
Mariensee.
Dupa cum am amintit în prima parte germanii au venit în trei grupe pe meleagurile noastre.În cea de-a treia grupa zipzerii alături de svabi și pfälzeri.
a) ZIPZERII si provenienta lor:
Zipzerii sunt întîlniți în mod deosebit în Cîrlibaba-Mariensee. Ei provin din munții Tatra de Sus,Tatra de Jos și Munții Mineralieri Slovaci .Primele 22 de familli cu proveniența zipzereasca au venit în anul 1797 care s-au stabilit direct în Cârlibaba-Mariensee.Dupa ei au urmat si alte familii care s-au stabilit aici,unde au găsit de lucru la minele deschise de Anton Manz.
Zipzerii erau de religie evanghelică , ei au construit un locaș de cult ,biserica evanghelica azi devenita ortodoxa.
Limba vorbita de către huțuli este un dialect al rutenilor bucovineni ,iar religia lor este greco-ortodoxa.Ei se ocupau cu creșterea animalelor,erau renumiți și pentru caii lor de tractiune,Huțulii atât bărbatii cât și femeile chiar și copiii erau renumiți calareți.
Spre a putea înțelege mai bine aspecte de istorie, de mit ori de legenda, va invitam și pe dumneavoastră în contextul unei petreceri locale să veniți spre a participa împreună cu locuitorii zonei la celebrarea ,,Zilelor Comunei Cârlibaba".
Evenimentul are loc anual în jurul datei de 29 Iunie de Hramul Sfinților Petru și Pavel. Veți avea ocazia de a petrece alături de sătenii zonei frumoase clipe de distracție, de joc, de cânt și bucurie, de a gusta bucatele locale și de afla apoi despre o serie de lucruri interesante petrecute aici (prin discuții cu bătrânii locului sau cu sătenii din zonă)!
 |
Primii coloniști ai comunei Cârlibaba au venit din regiunea Zips minieri care lucrau în minele de plumb și provin din Munţii Tatra şi munţii Mineralieri Slovaci.În anul 1797 se stabilesc în Cârlibaba primele familii de zipseri,tot atunci se schimba si numele localitații din Cârlibaba în Mariensee.In acelasi an ajunge pe aceste meleaguri Contele Karl Manz,Cavaler de Mariensee,de unde i se acorda si numele localitatii ,,Kirlibaba-Mariense",acesta deschide minele de argint din dealul Fluturica și minele de plumb și aur de pe cursul superior al raului Bistriţa intemeind câteva vetre de mineri şi meşteşugari germani (22 familii) lângă Cârlibaba, respectiv Ludwigsdorf (Cârlibaba Nouă), pe vatra veche a satului Mariensee (Cârlibaba Veche) şi pe Valea Stânei, Hüttenthal. Minele Intreprinderilor Manz au fost închise în 1870, iar germanii din Cârlibaba şi din cătunele din amonte (Bârşaba, Lala, Rotunda, Valea Stânei şi Şesuri) s-au mutat la fabrica de cherestea s-au au plecat în alte localităţi.
De asemenea și în cele doua comunitați de pe malul Bistriței: Cârlibaba Noua și Cârlibaba Veche (Ludwigsdorf-Mariensee) au trăit împreuna germani ,unguri ,evrei și o comunitate foarte mica de țigani .
Țiganii s-au stabilit aici pentru o perioada relativ scurta ,când s-a construit Biserica Romano-Catolică aceștia au prelucrat cărămida pentru construcția acesteia ,după care s-au retras în Ardeal ,deoarece clima era prea aspră pentru felul lor de trai.
Religiile care au dominat cele doua comunitați au fost romano-catolica în Cârlibaba Noua ,iar în cealaltă parte Cârlibaba Veche se aflau evanghelici cu preponderenta ,urmați de religia ortodoxa și un numar mai mic care aparțineau religiei evreiești. Toate culturile religiose au avut locașuri de cult.Biserica Evangelica, Biserica Ortodoxa și templul Evreiesc sau aflat în partea stânga a râului Bistrița,iar în partea dreapta râului se afla biserica Romano-Catolica.
Despre naționalitațile conlocuitoare și proveniența lor
Înca de la începutul anilor 1770-1772,au emigrat din provinciile Silezia -Superioara(astazi în Polonia) și Boemia( astazi Cehia) familii de origine germană.Câteva exemple de familii cu proveniența Sleziana gasim si azi în Carlibaba :CERVENSCHI,CELENSCHI,MUSNSCHI,MESABROVSCHI. Exemple de familii care proveneau din Boemia :DUSEC ,KUHAREK,KULINEAK,GREK,SPISSAK.
Mai târziu au emigrat și familii zipzeri, acestia proveneau o parte din muntii Tatra si o parte din Austria.Exemple de asemenea familii sunt:BELDINGER,BROSER,GOTSCH,LERCH,WENZEL.
Dupa aceștia au urmat și familii din landul Pfalz (Germania);exemple avem familii ca:DIETRICH,FEIL,HAUSER,SCHMIEDER,THEIS,OSWALD.
Germanii , au venit în trei etape :primii sunt cei din Silezia-Superioara,a doua categorie sunt cei din Pădurea Boemiei,iar a treia categorie sunt cei veniți din Pfalz-Schwaben si cei din Zips.Odata cu ei au au adus și preocuparile lor cum ar fii prelucrarea lemnului și plutăritul.
 |
| (Bucovina -românca si ofițer austriac). |
b) ROMÎNII:
Portul traditional romanesc din zona Bucovina
Influența românilor în Cârlibaba Noua (ludwigsdorf) a fost destul de mare ,vorbim despre limba și obiceiuri.
Deși aceștia se îmbrăcau în port naținal ceilalți nu a putut să să le impună locuitorilor români, deși mai târziu multi locuitori au purtat căciuli din blana de miel sau pieptare din piele de oaie chiar dacă erau de alta naținalitate sau religie.
 |
| Maghiari Bukovina |
Și stilul de construcție al caselor duce putin în stilul românesc dar nu erau acoperite cu paie ci cu dranița (șita,scândurică din lemn de brad, folosită pentru acoperirea caselor).Și pereții caselor erau îmbrăcați cu un model de dranița prelucrata care se numea solzi de peste.
c. UNGURII(Mghiarii)-si provenienta lor in Carlibaba Bucovina:
Cârlibaba Noua (Ludwigsdorf-Lajasfalva),a fost secole de-a rândul teritoriul suveran unguresc,administrarea comunității aparținea Ardealului.
Între anii 1343-1526 Ardealul apaținând coroanei maghiare.După bătălia dela Mohaci și moartea regelui Ludowic al- II-lea turcii cuceresc Ungaria,astfel încât populația Ardealului este obligata sa plătească tribut turcilor.
Între anii 1343-1526 Ardealul apaținând coroanei maghiare.După bătălia dela Mohaci și moartea regelui Ludowic al- II-lea turcii cuceresc Ungaria,astfel încât populația Ardealului este obligata sa plătească tribut turcilor.
După victoria austriecilor sub conducerea prințului Eugen împotriva turcilor Ungaria este definitiv eliberata de sub jugul turcesc.Astfel în anul 1687 Ardealul devine teritoriu suveran austriac și a rămas așa pâna la formarea dublei monarhii în anul 1868,începând cu 14 Noiembrie 1918 și Cârlibaba Noua (Ludwigsdorf-Lajasfalva)va aparține Ungariei.Parohia romano-catolica era administrata de decanatul de Bistrița (Ardeal),astfel primește denumirea administrativa de "Rodna Lajasfalva".
Școala elementara construită înainte de anul 1868 funcționeaza pentru toate naționalitatile(germani,români și unguri);Așa va ramîne pâna la înfăptuirea dublei monarhii Austro-Ungare,după 1868,școala este reorganizata și devine "Școala de stat romano-catolica,cu predare numai în lb.maghiara".
Limba maghiară devine limba oficiala și totusi ungurii nu au avut foarte multa influența asupra comunitații.Gospodariile familiilor maghiare nu se deosebeau foarte mult de cele germane,nu aveau un port natoinal specific.Preotii care deserveau biserica catolica tineau slujbele în limba maghiara după care s-au străduit să țina liturghiile și în limba germana deoarece majoritatea credincioșilor erau vorbitori de limba germană.
Limba maghiară devine limba oficiala și totusi ungurii nu au avut foarte multa influența asupra comunitații.Gospodariile familiilor maghiare nu se deosebeau foarte mult de cele germane,nu aveau un port natoinal specific.Preotii care deserveau biserica catolica tineau slujbele în limba maghiara după care s-au străduit să țina liturghiile și în limba germana deoarece majoritatea credincioșilor erau vorbitori de limba germană.
Câteva exemple de familii cu rădăcini maghiare sunt:ANTAL,BORBELY,JAPKAI,MURZKO,PAPP,SZABO,VERES,ZILAY.
d) EVREII -și proveniența lor în Bucovina și în comuna Cârlibaba
„Există un popor, care este răspândit printre toate popoarele din toate provinciile
regatului tău. Legile lor sunt diferite de legile altor naţiuni, şi nu respectă decretele
regale; aşadar, nu se cade ca domnia ta, regele, să-i toleraţi” (Estera 3, 8).
Cu multă probabilitate, primii evrei au ajuns în Dacia odată cu instalarea puterii romane. Pe la începutul erei noi majoritatea poporului evreu locuia în afara Israelului
antic, (dintre care, un mare număr pe teritoriul Italiei de azi).
În istoria ţărilor româneşti, aceștia sunt prezenţi încă de la începuturi.Evreii erau în Bucureşti, ocupându-se cu negustoria, sau având alte profesii , moştenite din generaţie în generaţie. Locul lor de provenineţă îl reprezintă Europa de vest (aşkenazi sau șefarzi). Persecutarea lor în Occident, sau mai târziu în Ucraina, în secolul al XVIlea, îi determină să se refugieze în aceste locuri, unde domnitorii, interesaţi de aportul lor la dezvoltare economiei, a comerţului în special, le acordă multe privilegii.
Între anii 1769-1774 are loc razboiul turco-rus,odata cu trecerea rușilor prin Bucovina au lăsat aproximativ 300 de familii de evrei în urma lor,dar în anul 1780 când generalul austriac Von Enzenberg era administratorul armatei în Bucovina crește numărul familiilor de evrei la 800.
La 9.02.1782 printr-un ordin al Kaizerului evreii din Bucovina sunt împărțiți în doua categorii: prima categorie sunt așa numiții "EVREII VECHI" care au venit aici în anul 1769,aceștia erau bogați.Iar a doua categorie erau asa numitii ,,EVREI CERȘETORI" evreii săraci ,aceștia au fost constrânși sa-și părăsească locurile de baștină datorită războaielor și a foametei produse de acestea.
La 9.02.1782 printr-un ordin al Kaizerului evreii din Bucovina sunt împărțiți în doua categorii: prima categorie sunt așa numiții "EVREII VECHI" care au venit aici în anul 1769,aceștia erau bogați.Iar a doua categorie erau asa numitii ,,EVREI CERȘETORI" evreii săraci ,aceștia au fost constrânși sa-și părăsească locurile de baștină datorită războaielor și a foametei produse de acestea.
678 de familii evreiesti au ramas în Bucovina,erau împărțiți,101familii erau agricultori ,11 familii de meseriasi ,74 familii de negustori ,iar restul au practicat profesii libere.Cei care nu au putut dovedi ca pot avea o ocupație stabila au trebuit sa părasească Bucovina.
Evreii veniți în Bucovina ca și cei stabiliți în cele doua comunități de pe malul Bistriței purtau în mare parte nume cu proveniența germana .În anul 1786 evreii au fost înregistrați în registrele comunităților în care locuiau.Cei care sau stabilit în cele două comunități de pe malul Bistriței vorbeau limba germana sau ,,Idiș",Acest dialect era înțeles bine și de vorbitorii de limba germana.Dialectul ,,Idiș" era format 90% din cuvinte provenite din limba germana veche și 10% din cuvinte provenite din arameană și ebraică.
În comunitatile de pe malul Bistritei ,evreii aveau doua orientari religioase:prima erau evreii ortodocsi numiti si"Talmudisti",acestia spun ca" Tora este cuvânt de revelație a lui Dumnezeu":ei purtau palton lung negru numit"Kaftan";pe cap poarta palarie neagra.Dar acestia erau cunoscuti dupa parul încîrliontat de-a lungul urechilor numit "Peisach":cei mai multi evrei în comunitatile noastre apartineau acestui rit.Cea de-a doua grupa erau evreii de rit liberal. Aceste doua grupe se diferentiaza numai prin practică de rit.Aici putem aminti câteva familii de evrei:ARON-HERRSCH-GÄRTNER si sotia sa RIFCA,SPRINZA WULLACH,SEGAL LEO,MEJER-WOLF LAUFER,VICTOR MENASCHES.
Nationalitatile conlocuitoare de pe malul stîng al rîului Bistrita- Aurie CîrlibabaVeche-
Mariensee.
 |
| Militari austro-ungari din Bucovina |
Dupa cum am amintit în prima parte germanii au venit în trei grupe pe meleagurile noastre.În cea de-a treia grupa zipzerii alături de svabi și pfälzeri.a) ZIPZERII si provenienta lor:
Zipzerii sunt întîlniți în mod deosebit în Cîrlibaba-Mariensee. Ei provin din munții Tatra de Sus,Tatra de Jos și Munții Mineralieri Slovaci .Primele 22 de familli cu proveniența zipzereasca au venit în anul 1797 care s-au stabilit direct în Cârlibaba-Mariensee.Dupa ei au urmat si alte familii care s-au stabilit aici,unde au găsit de lucru la minele deschise de Anton Manz.
Zipzerii erau de religie evanghelică , ei au construit un locaș de cult ,biserica evanghelica azi devenita ortodoxa.
Alături de celelalte naționalități care au conviețuit în Cârlibaba Veche-(Mariensee), au fost huțulii,care au fost o minoritate puternica ,aceștia în Bucovina trăiau cu preponderenta la munte.În zona Cârlibaba-(Mariensee),aceștia au preferat vaile dintre Maramureș și Bistrița Aurie unde a existat o vale cu numele de ,,Huțulai"
Huțulii, au trăit în înprejurimile comunei Cârlibaba, cum ar fii cătunele:Fluturica,Iedu,Pleta,Lucina ,sau Breaza.
Limba vorbita de către huțuli este un dialect al rutenilor bucovineni ,iar religia lor este greco-ortodoxa.Ei se ocupau cu creșterea animalelor,erau renumiți și pentru caii lor de tractiune,Huțulii atât bărbatii cât și femeile chiar și copiii erau renumiți calareți.
O sarbatoare deosebita a hutulilor era la mijlocul lunii aprilie numita ,,Sarbatoarea Animalelor" când după pauză de iarna sunt scoase pentru prima data animalele la munte.De altfel toamna in ziua când animalele se întorceau din nou la cei care aparțineau.O deosebita sărbătoare pentru huțuli sunt nunțile care sunt sărbătorite cu mare fast și alai.
Spre a putea înțelege mai bine aspecte de istorie, de mit ori de legenda, va invitam și pe dumneavoastră în contextul unei petreceri locale să veniți spre a participa împreună cu locuitorii zonei la celebrarea ,,Zilelor Comunei Cârlibaba". Evenimentul are loc anual în jurul datei de 29 Iunie de Hramul Sfinților Petru și Pavel. Veți avea ocazia de a petrece alături de sătenii zonei frumoase clipe de distracție, de joc, de cânt și bucurie, de a gusta bucatele locale și de afla apoi despre o serie de lucruri interesante petrecute aici (prin discuții cu bătrânii locului sau cu sătenii din zonă)!
Astfel, veți înțelege și vă veți minuna de cum au putut influența aburii vicleanului Bachus căderea orașului din munții Rodnei - acum inexistent. Astfel, dupa ce în prealabil acesta s-a dovedit a fi o fortăreață imposibila de cucerit retragerea simulată a hoardelor tătărești conduse de Kadan și Buri a determinat o beție comuna în rândul localnicilor, tătarilor fiindu-le ușor apoi ca sa revină și să cucerească aceasta mica așezare.
Au masacrat atunci fără mila un număr de 4.000 dintre localnici luând ca robi de gradul III, 500 de fete și femei.
Au masacrat atunci fără mila un număr de 4.000 dintre localnici luând ca robi de gradul III, 500 de fete și femei.
Veți putea rămâne cu siguranța impresionați de paradisul fiscal creat în Cârlibaba prin lipsa oricăror tipuri de impozite și taxe pentru o lunga perioada de timp - în pofida faptului ca de aici s-au tot extras la greu (muntele Fluturica) resurse importante de Aur, Argint, Plumb, Zinc ori Mangan pentru marele imperiu Austro Ungar condus de Maria Tereza sub directa supraveghere a lui Otto Mans Von Mariensse…și multe altele.......
La festival veti putea admira și asculta o serie de cântece și jocuri tipice neamului huțulic care a populat mai îndelung aceasta zona (etnie care mai exista și în prezent). Este vorba de o populație (aflata acum sub patrimoniul UNESCO) venita aici din părțile Ucrainei – vestită în special prin creșterea căluților de munte – rasa huțul.
Derularea ulterioara a faptelor prin trecerea Cârlibabei sub administrare bisericească și cedarea sa în continuare unei companii pe acțiuni – nu a schimbat cu nimic tradițiile și obiceiurile de aici.
Dimpotrivă, acestea s-au transmis perfect în timp chiar în pofida faptului ca mai multe generații de locuitori de etnie germana s-au tot repatriat, locul lor fiind luat de familiile ciobanilor maramureșeni veniți în transhumanța peste Prislop și stabiliți ulterior aici.
Mai puteți citi și :Colonizarea Bucovinei si a comunei Cârlibaba.Primii colonisti germani
Votați postarea aici!
Dimpotrivă, acestea s-au transmis perfect în timp chiar în pofida faptului ca mai multe generații de locuitori de etnie germana s-au tot repatriat, locul lor fiind luat de familiile ciobanilor maramureșeni veniți în transhumanța peste Prislop și stabiliți ulterior aici.
Mai puteți citi și :Colonizarea Bucovinei si a comunei Cârlibaba.Primii colonisti germani
Votați postarea aici!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile dumneavoastra aici!
Comentariile injurioase sau care conțin cuvinte obscene, vor fi șterse,de asemenea și comentariile care aduc atingere demnității!
Comentariile care sunt postate cu scopul de a face reclamă sau care conțin linkuri spre site-uri vor fi șterse, de asemenea tot ceea ce este reclamă directă sau mascată, va fi șters!