Comuna Cârlibaba – istorie de hotar și natură neîmblânzită în nordul Bucovinei
Așezată la marginea nord-vestică a județului Suceava, comuna Cârlibaba este un loc de munte cu aer curat, păduri întinse și povești vechi cât Moldova. Comuna se află într-o zonă de confluență spectaculoasă: aici se întâlnesc munții Țibăului, Obcina Mestecănișului și Suhardul, iar în centru, la întâlnirea Bistriței Aurii cu pârâul Cârlibaba, natura și istoria par că merg mână în mână.
Repere istorice
Cel mai important moment de care se leagă tradiția locală este trecerea voievodului Bogdan I prin aceste locuri, în anul 1359, moment asociat cu desprinderea Moldovei de sub tutela regalității maghiare. În centrul comunei se află un obeliscul comemorativ care marchează această trecere.
Poziția de „hotar” a influențat mult evoluția zonei. Pentru mult timp, teritoriul a rămas rar populat, iar așezările s-au dezvoltat mai puternic abia în epoca habsburgică. În jurul anului 1790, apar colonizări care schimbă fața locului: pe un mal al Bistriței ia naștere așezarea Mariensee, iar pe celălalt se dezvoltă Ludwigsdorf (Radnalajosfalva). Cele două comunități au evoluat în paralel, despărțite doar de apă, dar legate prin muncă, munte și negoț.
După Marea Unire, cele două localități „surori” se contopesc sub numele de Cârlibaba Veche și Cârlibaba Nouă, formând comuna Cârlibaba. Secolul XX aduce rupturi dureroase, mai ales în perioada 1940–1947, când zona este afectată de schimbări de granițe și mutări de populație. Un martor viu al acelor vremuri rămâne biserica evanghelică din lemn, trecută ulterior în grija Bisericii Ortodoxe, unde se slujește și astăzi.
Așezare și peisaj
Comuna Cârlibaba se află într-o zonă montană cu peisaje largi și sălbatice, străbătută de Bistrița Aurie și de numeroși afluenți. Apele reci și limpezi sunt un semn al curățeniei locului și susțin o faună specifică munților, inclusiv pești de munte precum păstrăvul.
Clima este de munte, iar vegetația se ridică în trepte odată cu altitudinea. Pădurile de conifere domină întinderea, iar fauna este cea tipică Carpaților: urs, cerb, mistreț, căprior, lup, alături de multe specii de păsări, inclusiv unele rare.
Comuna și satele ei
Cârlibaba are în componență mai multe sate și cătune răsfirate pe văi și culmi, în jurul drumurilor și apelor. Viața locală păstrează încă ritmul de munte: gospodării, pășuni, pădure, muncă sezonieră și tradiții.
Turism – de ce merită să ajungi aici
Cârlibaba e o destinație pentru cei care caută liniște, natură curată, drumeții și locuri mai puțin aglomerate. Zona are un farmec aparte tocmai pentru că nu e „turism de vitrină”, ci munte autentic.
Obiective turistice importante:
Monumentul comemorativ al trecerii lui Bogdan I (1359) – în centrul comunei
Rezervația geologică „Piatra Țibăului” – o stâncă impunătoare de calcare, spectaculoasă și valoroasă din punct de vedere științific
Rezervația Ineu–Lala / Lacul Lala Mare – unul dintre cele mai frumoase lacuri glaciare din Munții Rodnei, aflat sub vârful Ineu, într-un peisaj de poveste
Traseul spre Lacul Lala pornește din zona drumului care leagă Bucovina de Maramureș. O parte se poate face pe drum forestier (în funcție de sezon), apoi urmează urcușul pe jos, cu porțiuni mai domoale și porțiuni mai solicitante. Răsplata este pe măsură: liniște, aer rece, stâncă, apă, jnepeniș și priveliști largi.
Eveniment local
În fiecare an, în jurul datei de 29 iunie, de sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel, are loc „Ziua Comunei Cârlibaba” – un prilej de întâlnire, muzică, joc, bucate locale și povești spuse de oamenii locului.





Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile dumneavoastra aici!
Comentariile injurioase sau care conțin cuvinte obscene, vor fi șterse,de asemenea și comentariile care aduc atingere demnității!
Comentariile care sunt postate cu scopul de a face reclamă sau care conțin linkuri spre site-uri vor fi șterse, de asemenea tot ceea ce este reclamă directă sau mascată, va fi șters!