Colonizarea Bucovinei si a comunei Cârlibaba.Primii colonisti germani

De-a lungul istoriei în Bucovina s-au stabilit si au convieţuit mai multe etnii,Germani,Ucraineni,Evrei,Maghiari,Poloni, Armeni,etc. Germanii, au ramas  alaturi de românii aflaţi aici indiferent de religie sau confesiune si au contribuit la dezvoltarea ţinutului Bucovinean.Imigraţii germani nu s-au răspândit uniform în toată Bucovina, ci au fondat localităţi proprii sau cartiere proprii în localităţile existente.

Bucovina sau,,Tara de sus",a Moldovei cum a fost mentionata în cateva documente din secolul al IV-lea,numele venind de la intinsele paduri de fag aflate pe atunci pe teritoriul acestiu ţinut,şi traducandu-se din limba germana „Buchenland”.  In anul 1775,cand teritoriul Moldovei era macinat de razboaiele marilor puteri din Europa, (RUSIA,AUSTRIA,TURCIA si PRUSIA),marele imperiu Habsburgic a facut  marea achiziţie strategică: in urma tratatului de la Kuciuk - Kainardgi, incheiat in 1774, Bucovina a trecut sub administraţia austriacă, fapt ratificat de Tratatul de la Constantinopol, semnat în 1777, în care se stipulau şi graniţele definitive.Dupa stabilirea granitelor imperiale,in primavara anului 1782 un functionar imperial ,trimite impăratului Iosif al II-lea propuneri pentru colonizarea Bucovinei cu populaţie germana. Dupa cateva luni directorul Evidenţei Funciare înaintează administraţiei provinciale o notă cu privire la propunerea de colonizare făcută de funcţionarul imperial – arătând că pământurile Bucovinei pot hrăni o populaţie dublă decât cea actuală. Este precizat totodată că numărul de familii ce va putea fi colonizat va fi specificat abia după definitivarea evidenţei terenurilor şi a populaţiei.In acelasi raport se arata că nu este posibil ca germanii să fie colonizaţi aparte in localitati noi construite doar pentru ei,ci trebuie să se aşeze in localităţi existente, alături de romani, acordandu-le anumite drepturi şi scutiri.In trei orase romanesti,Cernăuţi, Suceava şi Siret, ar putea fi colonizate câteva sute de familii de meşteşugari. In anul urmator adică 1783, ar putea fi colonizate în toată Bucovina peste 3-4.000 de familii de germani. Primii colonisti in comuna Cârlibaba

Casa la Cârlibaba1916

Primii colonisti ai comunei Carlibaba au venit din regiunea Zips minieri care lucrau in minele de plumb si  provin din Munţii Tatra şi munţii Mineralieri  Slovaci.In anul 1797 se stabilesc in Cârlibaba primele familii de zipseri,tot atunci se schimba si numele localitatii din Cârlibaba in Mariensee.In acelasi an ajunge pe aceste meleaguri Contele Karl Manz,Cavaler de Mariensee,de unde i se acorda si numele localitatii ,,Kirlibaba-Mariense",acesta deschide minele de argint din dealul Fluturica si minele de plumb si aur de pe cursul superior al raului Bistriţa intemeind câteva vetre de mineri şi meşteşugari germani (22 familii) lângă Cârlibaba, respectiv Ludwigsdorf (Cârlibaba Nouă), pe vatra veche a satului Mariensee (Cârlibaba Veche) şi pe Valea Stânei, Hüttenthal. Minele Intreprinderilor Manz au fost închise în 1870, iar germanii din Cârlibaba şi din cătunele din amonte (Bârşaba, Lala, Rotunda, Valea Stânei şi Şesuri) s-au mutat la fabrica de cherestea s-au au plecat în alte localităţi.

Coloniştilor germani, sosiţi în 1797, le-au fost puse la dispoziţie câte o casă sau un bordei şi câte o bucată de teren, bunuri imobiliare care nu puteau fi înstrăinate sau lăsate decât dacă, în timpul lucrului în mină, coloniştii respectiv plăteau, în timp, o sumă totală de 30-40 coroane.

Primii mineri şi meşteşugari germani, stabiliţi la Cârlibaba, au fost Hodel, Baierl, Hielbel, Lerch, Beldinger, Keil, Gartner, Knoblauch, Watzin, Feig, Reiss, Schwartz, Oswald, Gailing, Wonthus, Feil şi Greck.

Intre 1810-1820, au venit, din Silezia Superioară, CERVENSCHI, Mesabrowsky, Muschinsky, Kallowitsch, Hankjewitsch, Golatzky şi Nickelsky.

În Ţibău s-au stabilit, după anul 1800, familiile Feldigel, Limbacher, Schnur, Kirchdraufer), in Edu(catunul Iedu), familiile Bosetschuk, Käuser, Wenzel.  Printre mineri, se numără şi poetul Kubi Wohl, fiul unui tăietor de lemne, născut în Ţibău, în 31 august 1911 şi după ce a fost „vocea poetică a proletariatului în luptă (Alfred Kittner), a murit, în 21 decembrie 1935, la Cernăuţi. Un alt personaj important al comunităţii germane a fost Ferdinand Weiss, prieten al literaturii şi al artelor, care, pe la 1900, a deschis o tiparniţă în Cârlibaba Veche (Mariensee), în care edita cărţi poştale colorate, cu peisaje din regiune, imprimate şi broşuri cu balade.

Din 1 mai 1840, îşi face apariţia şi la Carlibaba, ca arendaş sau concesionar al unor munţi intregi, şi Andreas Figura, care încheiase un protocol special cu Administraţia provizorie din Dorna, reînnoit in 16 februarie 1844.

In 1843, biserica închinată Sfântului Nicolae, din comuna bisericească Ciocăneşti, Cârlibaba şi Ludwigsdorf sau, cum i se mai spunea, Siebenburgen, înălţată la Ciocăneşti, în 1784, de Nestor Zdrian, Theodor Giosan, Damaschin Hurghiş şi de epitropii din Ciocăneşti, avea 789 enoriaşi ortodocşi, preot administrator fiind parohul din Ilişeşti, Dimitrie BUCEVSCHI, tatăl pictorului Epaminonda BUCEVSCHI. În 1876, când Cârlibaba avea un oficiu poştal, în sat funcţiona biserica Sfinţii Petru şi Pavel, cu 521 enoriaşi şi cu Georgie ZUGRAV preot cooperator. Biserica din Cârlibaba, adusă de la Fundu Moldovei, în 1865, îl avea paroh, în 1907, precum întreaga comună bisericească, pe George PAULIUC, născut în 1856, preot din 1882, paroh din 1891, cantor fiind, din 1902, Alexandru COZUB, născut în 1869.

Şcolile din Cârlibaba şi din Ludwigsdorf, cu câte 2 clase, şi-au început activitatea în toamna anului 1874 .

Drumul dintre Iacobeni şi Cârlibaba se construieşte începând cu anul 1847, sub dirigenţia de şantier a constructorului Maftei Tonigar, din Fundu Moldovei, care este amendat pe nedrept, cu 15 florini şi 40 creiţari, pentru doborârea a 200 de arbori şi, în 15 martie 1847, se plânge Administraţiei Bucovinei.

In 1890, Cârlibaba avea 860 locuitori, păstoriţi de preotul Alexandru Popşor şi de cantorul bisericesc Clementie Scripcariu. Primar al comunei era Mihail Calinici, iar învăţător – Vasilie Nahaiciuc.

Alaturi de celelalte nationalitati care au trait în Cîrlibaba Veche-(Mariensee), au trait si huţulii,care au fost o minoritate puternica ,acestia in Bukovina  traiau  cu preponderenta la munte.In zona Carlibaba-(Mariensee),preferau vaile dintre Maramures si Bistrita Aurie unde a existat o vale cu numele de,, Hutulai"

In aceasi zona hutulii, au trait in înprejurimile localitatii cum ar fii:Fluturica,Iedu,Pleta,Lucina ,sau Breaza.

Romanii din Bucovina au avut intodeuna o atitudine toleranta faţă de colonisti si nu au contrariat nicoiodata dezvoltarii nationale.Dar bucovinenii nu au aceptat din partea imperialilor veniti in acest tinut ,atacuri si actiuni impotriva caracterului romanesc din Bucovina.Trebuie sa recunoaştem însa, ca coloniistii imperiali au introdus o administratie moderna si au introdus Bucovina intr-un circuit economic european, s-a intensificat foarte mult exploatarea solului si subsolului,s-au creat bazele industriei,s-a dezvoltat învatamintul în limba germana,s-a dezvoltat o reţea noua  de drumuri.

Trebuie de recunoscut ca si imperiul Habzburgic a avut foarte mult de castigat din acest ţinut folosindu-se de toate bogaţiile Bucovinei.

Conform ultimului recensământ realizat în anul 2002 în zona Sucevei trăiau 1801  etnici germani.Astăzi, germanii din Bucovina s-au constituit în Forumul Regional “Bucovina” Suceava (Regionalforum “Buchenland” Suczawa) şi îşi exercită liber dreptul la păstrarea, dezvoltarea si transmiterea culturii şi tradiţilor proprii, limba germană este predată în şcoli, în unele chiar ca limbă maternă.

Cititi si Istoricul comunei Carlibaba,atestare documentara sau Nationalitatile Conlocuitoare în comuna Carlibaba (Ludwigsdorf-Lajasfalva_ istoric)!