Pe Facebok am gasit o serie de fotogrfii facute de alpinistul sibian Adrian Vălean, imaginile de groaza au fost prinse în obiectivul aparatuluiu său de fotografiat.Alpinistul se afla în luna mai anul acesta în trecere undeva pe versantul estic din Zănoaga Câinenilor, când a surprins câteva imagini cu defrișerile masive din acel loc.Cautând pe internet, în baza cordonatelor de GPS date de Adrian Vălean, am aflat ca aici se afla cel mai înalt și salbatic sector al Carpaților Românești.
De pe site-ul Natura 200.ro,am aflat ca că acest sit “include cel mai înalt și sălbatic sector al Carpaților Românești, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar și periglaciar, cu o vastă suită de unități peisagistice unice, cu condiții ecologice specifice ca urmare a diversității geologice, pedologice și climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. În acest masiv muntos se află fragmente reprezentative de păduri naturale virgine și cvasivirgine – astăzi practic dispărute din Europa – care polarizează o diversitate biologică terestră deosebită. Munții Făgăraș oferă habitate excelente pentru populații viabile de urs, lup, râs și capră neagră. De pe teritoriul sitului propus a fost capturată o femelă de capră neagră apreciată ca fiind cel mai mare exemplar din lume – 126 puncte CIC (1993 – Valea Arpășel, jud. Sibiu). Tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial (1978 – Valea Arpășel, jud. Sibiu).”
Padurile României reprezinta aproximativ 27% din teritoriu.Rolul acestora este vital,mai ales pentru comunitațile rurale de munte și totuși legea padurilor și al mediului sunt critic subestimate.Asta în contextul care Companiile austrece Schweighofer, Kronospan şi Egger ,continua sa se îmbogațeasca avînd o cifra de afaceri de peste un miliard de euro din vînzarea de cheresta care mai mult de jumatate se duce la export.
Inexplicabil este cum ajunge lemnul în fabricile ,,austriacului” când in sectorul de exploatare forestieră nu s-a investit zero.În concluzie ajungem la taierile ilegale,efectele dezastruase le vedem cu toții și cred ca nu mai trebuiesc enumerate.Una din ce mai grave situații din problema gestionarii padurilor din România,insa acestea nu pot fi stopate doar prin emiterea unor legi mult mai aspre.Este nevoie investiții și de susținere a celei mai defavorizate categorii de proprietari din România- proprietarii de pădurilor.
S-a vorbit și se vorbește tot mai mult despre taierile ilegale de padure din România,fără să se înțeleagă că acestea sunt doar efectul unei cauze mai complexe. Vorbim de lipsa unei strategii coerente, adaptate la nevoile și posibilitățile României, și, cel mai important, de lipsa de compensații pentru restricțiile impuse, mai ales pentru proprietarii unor suprafețe mici de pădure. Din păcate, lipsa compensaţiilor şi taxele suplimentare generează un sistem ineficient al gestionării pădurilor, în care câștigul economic pe hectar este infim comparativ cu alte sectoare, situație care îi determină pe proprietari să-și vândă pădurile sau să recurgă la tăieri ilegale, cu efecte ireparabile pe termen lung asupra dezvoltării durabile a comunităților locale.Cu toate acestea cele trei companii austrece cumpără lemn de la Romsilva şi alţi proprietari de păduri şi fabrică cherestea, PAL (plăci aglomerate din lemn) sau alte plăci pe care le vând către producătorii de mobilă sau la export. Puterea lor este atât de mare încât au fost acuzaţi şi de controlul preţurilor în urma cu câțiva ani.
Galerie foto Adrian Vălean.
.jpg)
De pe site-ul Natura 200.ro,am aflat ca că acest sit “include cel mai înalt și sălbatic sector al Carpaților Românești, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar și periglaciar, cu o vastă suită de unități peisagistice unice, cu condiții ecologice specifice ca urmare a diversității geologice, pedologice și climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. În acest masiv muntos se află fragmente reprezentative de păduri naturale virgine și cvasivirgine – astăzi practic dispărute din Europa – care polarizează o diversitate biologică terestră deosebită. Munții Făgăraș oferă habitate excelente pentru populații viabile de urs, lup, râs și capră neagră. De pe teritoriul sitului propus a fost capturată o femelă de capră neagră apreciată ca fiind cel mai mare exemplar din lume – 126 puncte CIC (1993 – Valea Arpășel, jud. Sibiu). Tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial (1978 – Valea Arpășel, jud. Sibiu).”
Padurile României reprezinta aproximativ 27% din teritoriu.Rolul acestora este vital,mai ales pentru comunitațile rurale de munte și totuși legea padurilor și al mediului sunt critic subestimate.Asta în contextul care Companiile austrece Schweighofer, Kronospan şi Egger ,continua sa se îmbogațeasca avînd o cifra de afaceri de peste un miliard de euro din vînzarea de cheresta care mai mult de jumatate se duce la export.
Inexplicabil este cum ajunge lemnul în fabricile ,,austriacului” când in sectorul de exploatare forestieră nu s-a investit zero.În concluzie ajungem la taierile ilegale,efectele dezastruase le vedem cu toții și cred ca nu mai trebuiesc enumerate.Una din ce mai grave situații din problema gestionarii padurilor din România,insa acestea nu pot fi stopate doar prin emiterea unor legi mult mai aspre.Este nevoie investiții și de susținere a celei mai defavorizate categorii de proprietari din România- proprietarii de pădurilor.
S-a vorbit și se vorbește tot mai mult despre taierile ilegale de padure din România,fără să se înțeleagă că acestea sunt doar efectul unei cauze mai complexe. Vorbim de lipsa unei strategii coerente, adaptate la nevoile și posibilitățile României, și, cel mai important, de lipsa de compensații pentru restricțiile impuse, mai ales pentru proprietarii unor suprafețe mici de pădure. Din păcate, lipsa compensaţiilor şi taxele suplimentare generează un sistem ineficient al gestionării pădurilor, în care câștigul economic pe hectar este infim comparativ cu alte sectoare, situație care îi determină pe proprietari să-și vândă pădurile sau să recurgă la tăieri ilegale, cu efecte ireparabile pe termen lung asupra dezvoltării durabile a comunităților locale.Cu toate acestea cele trei companii austrece cumpără lemn de la Romsilva şi alţi proprietari de păduri şi fabrică cherestea, PAL (plăci aglomerate din lemn) sau alte plăci pe care le vând către producătorii de mobilă sau la export. Puterea lor este atât de mare încât au fost acuzaţi şi de controlul preţurilor în urma cu câțiva ani.
În ultimii 20 de ani s-au tăiat ilegal 366.000 ha de pădure, cauzând prejudicii de 5 miliarde de euro.
Stop tăierilor ilegale de pădure!
Daca doriți aici puteți semna Petiția Salvați padurile din România!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile dumneavoastra aici!
Comentariile injurioase sau care conțin cuvinte obscene, vor fi șterse,de asemenea și comentariile care aduc atingere demnității!
Comentariile care sunt postate cu scopul de a face reclamă sau care conțin linkuri spre site-uri vor fi șterse, de asemenea tot ceea ce este reclamă directă sau mascată, va fi șters!