O ocupație veche de sute de ani,plutăritul a rămas doar în amintirea oamenilor de prin localitățile de pe văile Bistriței Aurii.
Un film despre istoria plutăritului atât pe râul Bistrița cât și pe celelalte râuri de munte sau pe apele interioare curgătoare din țară,ne arată că această meserie era foarte grea dar și frumoasă însă acesta s-a pierdut ca și alte meserii în negura timpului devenind istorie.
Într-un document din anul 1446,emis încă pe vremea Voivodului Ștefan cel Mare ,se amintește de meseria plutăritului pe Bistrița.
Negustorii turci transportau lemn pe Bistrița Aurie,de sus de sub poalele munților Rodnei până la Galați sau Chitila,lemnul transportat de la sute de kilometrii pe râurile românești era folosit pentru construcția corăbiilor. Pe la jumătatea secolului al XIX plutăritul de pe râul Bistrița era foarte riscant din cauza neregularizarii și a stâncilor de pe cursului acestui râu,însă în anul 1885,au avut loc importante lucrări de amenajare și regularizare,iar după anul 1918 plutăritul devine foarte eficient,un drum de la Vatra Dornei până la Galați era parcurs pe plute în mai puțin de 10 zile.
Bătrânii de pe malurile Bistriței spun că plutăritul la noi în țară datează încă din vremea romanilor,când aceștia cuceresc Dacia în anii 101-105 e.n.Se spune că sediul plutașilor era Apulum(Alba Iulia).Activitatea plutăritului începea în fiecare an la sfârșitul lunii martie începutul lui aprilie când topirea ghețurilor dădeau posibilitatea de lucru pe apă,aceasta ținea până în luna noiembrie când apele înghețau.
Totuși aceasta grea meserie a rămas un meșteșug peste care s-a așternut de mult uitarea,fără a putea fi readus din nou în actualitate.Tehnologia modernă,amenajarea râurilor,construcția de diguri și baraje au pus capăt acestei meserii.Finalizarea construcției barajului de acumulare de la Bicaz,a încheiat pentru totdeauna această activitate de pe malurile Văii Bistriței Aurii.
După o perioadă lungă de aproape o jumătate de veac când această meserie era dată uitării plutăritul renaște și devine o atracție în turismul românesc.Bucuria foștilor plutași trecuți de vârsta în care ar mai putea construii și călătorii cu acest mijloc de transport este că mai pot vedea și retrăii aceste momente,însă mai pot face o cursă cu această minune care circulă pe Bistrița.O idee a localnicilor de pe valea Bistriței,dar și a turiștilor străini care vin anual pe aceste meleaguri.
Aici puteți vedea o ,, capodoperă” a filmului!Un film document despre istoria unei meserii pe cât grea atât de frumoasă distrusă de tehnologia moderna și amenajarea râurilor!
Dacă ți-a plăcut postarea votează aici!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile dumneavoastra aici!
Comentariile injurioase sau care conțin cuvinte obscene, vor fi șterse,de asemenea și comentariile care aduc atingere demnității!
Comentariile care sunt postate cu scopul de a face reclamă sau care conțin linkuri spre site-uri vor fi șterse, de asemenea tot ceea ce este reclamă directă sau mascată, va fi șters!