Cucuteni, o civilizaţie mai veche decât Mesopotamia (Galerie foto video)

Cea mai misterioasă civilizaţie preistorică se află la Cucuteni,cu o vechime mai mare decât cea mesopotamiană,lasă în urmă vestigii impresionante,scoase la lumină în peste 1.800 de situri arheologice din România.Din cele peste 4.000 de aşezări descoperite,90%au fost distruse de foc.Aceste impresionează ,de asemenea,misterioasa dispariţie.Specialiştii nu se pot pronunţa în acest caz dacă a fost o incendiere intenţionată sau un cataclism şi nici motivul care a dus la acesastă dispariţie.Ca peste tot în România,în asemenea cazuri paza acestor acestor obiective istorice nu este asigurată şi exista marele risc al vandalizării de către aşa zişii căutători de comori,care vor distruge aceste situri în căutare de artefacte pe care să le vândă pe piaţa neagră.

Civilizaţie mai veche cu o jumătate de mileniu  decât cultura mesopotamiană

Comuna Cucutenie află în partea de nord vest a judeţului Iaşi ,la o distanţă de 55 de km de municipiul Iaşi ,la 8 kilometri de oraşul Târgu Frumos.Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia (în engleză Cucuteni-Trypillian culture şi ucraineană Трипільська культура), una dintre cele mai vechi civilizații din Europa, şi-a primit numele după satul cu acelaşi nume din apropierea Iaşiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii.Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate aşezările umane din Sumer şi Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.

Durata de evoluție a civilizației Cucuteni cuprinde aproximativ două milenii, începând cu anii 4600/4500 până în jurul datei de 2750 î.e.n, interval temporal aparținând epocii neolitice. Organizarea socială şi structura comunităţilor sunt foarte avansate pentru acea perioadă.

Este una dintre cele mai spectaculoase civilizații cu ceramică pictată ale lumii preistorice, atât datorită rafinamentului artistic al formelor şi decorului pictat sau incizat pe vase și statuete antropomorfe, a tehnologiei de prelucrare a pietrei şi a metalelor (cupru şi aur), cât şi datorită întrebărilor pe care le ridică, multe încă fără răspuns.

Interesul este justificat. Muzeul Vaticanului, dar şi Muzeul de Artă din New York, sunt interesate de expoziţii permanente cu ceramică de Cucuteni. Din păcate, nu există fonduri pentru arheologi. Expoziția ”Cultura Cucuteni - valori regăsite ale preistoriei europene”, organizată de Ministerul Tineretului şi Sportului la Muzeul Municipiului Bucureşti, a avut peste 50.000 de vizitatori, într-o lună, mai mult decât are muzeul într-un an,scrie Dc News.ro.

Ceramica de Cucuteni ar putea deveni brand de ţară

Vasele de Cucuteni şi figurinele de ceramică pictată, splendid decorate, mai vechi decât piramidele, ar putea deveni un brand naţional, crede dr. Romeo Dumitrescu, un român care s-a întors din Canada pentru a finanţa cercetări în domeniu. O fundaţie condusă de dr. Dumitrescu a strâns peste 1 milion de dolari, cu care a reuşit să scoată la lumină câteva din cele mai importante vestigii ale epocii Cucuteni. Acestea au fost donate Muzeului de Istorie a Moldovei, din Iaşi. La Muzeul Vaticanului, expoziția cu artefacte aparţinând perioadei Cucuteni a avut un mare succes, fiind solicitată o astfel de expoziție permanentă. Dacă s-ar face efortul de a cerceta perioada Cucuteni şi de a scoate la lumină cât mai multe vestigii, ar câştiga nu doar ştiinţa, ci şi turismul, crede dr. Dumitrescu. ”Există un mare interes pentru epoca neolitică, pentru preistorie, ne-a declarat dr. Dumitrescu. Deja, Egiptul sau Grecia sunt cunoscute, au ieşit, ca să spun aşa, din modă. Cred că am putea să atragem atenția cu această cultură unică, mult mai veche decât cea mediteraneană. Am auzit că a fost un proiect, ca o statuetă de Cucuteni să devină imaginea brandului turistic, nu ştiu de ce s-a renunţat la el. Eu m-am bucurat că un lanț de magazine a folosit un model de pe ceramica de Cucuteni ca logo al unei campanii promoționale-Gusturi româneşti”.

Unde sunt morţii comunităţilor tip Cucuteni?

Mai presus de toate rămâne marea enigmă: ce făceau oamenii comunitățiilor Cucuteni cu morţii lor? Este greu de explicat de ce în cadrul săpăturilor nu s-a descoperit încă nici o necropolă, ci doar câteva înmormântări izolate, având mai curând un caracter de cult. Istoricii cred că în cultura Cucuteni oamenii îşi ardeau rudele moarte în propriile case. Splendidele vase ceramice găsite astăzi ar putea fi vase în care se păstra cenuşa rudelor, în familie.

Piesele aflate în expozitia din Bucureşti fac parte din patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei din Iaşi, colecţie care include materiale de referinţă provenite din cercetarile arheologice desfășurate în aşezările de la Cucuteni-Cetatuie, Ruginoasa-Dealul Draghici, Scanteia-Dealul Bodesti, Valea Lupului-Fabrica de Antibiotice, Iasi-Sf. Nicolae Domnesc (jud. Iasi), Trusesti-Tuguieta (jud. Botosani), precum şi unele piese provenite din stațiunile Pocreaca-Cetățuia, Cucuteni-Dâmbu Morii, Buznea-Silişte (jud. Iaşi) şi Corlățeni (jud. Botoşani).

 Sursa foto:Dc News.ro

Dacă ţi-a placut postarea voteaz-o aici!