DNA, chemat să se autosesizeze în cazul gropii de gunoi de pe Mestecăniş

Groapa de gunoi de pe Mestecăniş va fi, cu siguranţă, punctul fierbinte al acestei veri. Tot mai multe voci se ridică împotriva acestui proiect aflat undeva la mijlocul derulării sale. Asociaţia Eco Bucovina, Ziarul de Mediu, dar şi oamenii care locuiesc în Valea Putnei, Mestecăniş, şi nu numai, îşi continuă demersurile pentru a stopa acest proiect,scrie Ziarul de mediu.ro.

Groapa de gunoi Mestecanis.
Foto:Ziarul de mediu.ro

Ecologiştii spun că investiţia s-a realizat cu încălcarea mai multor reguli, motiv pentru care solicită intervenţia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

„Solicităm DNA să se autosesizeze pentru modul în care au fost acordate toate avizele de construire, în special cele de mediu și sănătate, și să verifice dacă amplasarea pământului rezultat în urma construcției gropii de gunoi respectă toate legile”, se menţionează într-o postare pe internet a celor de la Eco Bucovina.

Între timp, pe Mestecăniş, pe gardurile care împrejmuiesc viitoarea groapă de gunoi au fost amplasate bannere cu mesaje prin care se doreşte salvarea peisajelor şi a mediului înconjurător din Bucovina.

„Bucovina e a noastră, luaţi-vă gunoiul acasă” sau „DNA, asta e ancheta ta” sunt doar două dintre mesajele cu care ecologiştii vor să sensibilizeze autorităţile pentru a opri finalizarea lucrărilor la groapa de gunoi de pe Mestecăniş.

În paralel, a început strângerea de semnături, atât online cât şi la faţa locului, o acţiune prin care cei care au iniţiat-o doresc să arate că oamenilor chiar le pasă de mediul în care trăiesc. Campania de strângere de semnături a fost promovată prin distribuirea de flyere atât în zona Mestecăniș, cât și în orașul Câmpulung Moldovenesc.

La protestul de vineri seară sunt aşteptaţi 1.000 de oameni

Acţiunile împotriva gropii de gunoi de pe Mestecăniş vor cuprinde şi o altă  componentă. Vineri, 5 iunie, de la ora 17.00, se va organiza la Suceava un miting împotriva tăierilor ilegale de pădure, dar și împotriva gropii de gunoi construite de Consiliul Județean Suceava.

Protestul va începe şi se va încheia în fața Prefecturii Suceava și va fi urmat de un marș prin faţa următoarelor instituţii: Direcția Națională Anticorupție, Direcția Silvică Suceava, Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Suceava (fostul ITRSV) și Agenția pentru Protecția Mediului Suceava.

„Estimăm prezenţa a circa 1.000 de persoane şi sperăm că vom fi susţinuţi, la fel ca şi la mitingul din luna mai, şi de oameni din alte localităţi, de cei cărora le pasă de mediul înconjurător. Campania de strângere de semnături va continua şi după mitingul de vineri după-amiază, iar aceste semnături le vom depune autorităţilor competente pentru a impulsiona luarea unei decizii care să ducă la stoparea construcţiei gropii de gunoi”, a declarat Alexandru Istrate, membru al Asociaţiei Eco Bucovina şi unul dintre organizatorii protestului de vineri seară.

Un nou proces împotriva construirii gropii de gunoi de pe Mestecăniş

Pe lângă acţiunile de protest, oamenii din zonă au decis să lupte şi în instanţă în tentativa de a oprit proiectul de pe Mestecăniş. Lider de opinie este Aristide Maxim, apicultorul care crede că acest obiectiv trebuie realizat, dar nu într-o zonă turistică şi nici deasupra unui sat.

În acest sens, Aristide Maxim a deschis un nou proces la Tribunalul Suceava, în care reclamă că nu s-a respectat distanţa minimă de 1.000 de metri de la groapa de gunoi până la cea mai apropiată locuinţă.

„De exemplu, până la prima casă din Valea Putnei sunt 560 de metri, iar până la construcţiile din pasul Mestecăniş sunt aproximativ 300 de metri. Sunt lucruri evidente de încălcare a legislaţiei. Proiectul s-a făcut din birou, fără ca cineva să vină la faţa locului şi să studieze situaţia, darămite să mai discute şi cu noi, oamenii din zonă direct afectaţi de proiect”, a declarat Aristide Maxim.

Un alt proces deschis de sătenii din Mestecăniş şi Valea Putnei a fost pierdut acum câteva săptămâni. Printr-o decizie luată de Curtea de Apel Bacău s-a stabilit că Hotărârea de Consiliu Local Pojorâta, prin care s-au atribuit cele 9 hectare de teren către Consiliul Judeţean Suceava în vederea realizării gropii de gunoi de pe Mestecăniş, este legală.

Nebunia de pe Mestecăniş are ecouri la nivel european

Groapa de gunoi de pe Mestecăniş va deveni subiect de dezbatere şi la Comisia Europeană, mai ales după ce această instituţie a fost anunţată în urmă cu ceva timp că „nu au fost exprimate critici din partea populaţiei la momentul consultării pe acest proiect”.

„Toate proiectele trebuie să respecte legislaţia de mediu în ceea ce priveşte evaluarea efectelor potenţiale asupra mediului. Acest lucru înseamnă că toate autorităţile publice şi de mediu la nivel local şi naţional trebuie să fie consultate pentru a se obţine toate acordurile şi autorizaţiile necesare şi trebuie să fie organizate consultări publice ale populaţiei în stadiul incipient de creionare a proiectului. Dacă este cazul, ar trebui anticipate şi implementate măsuri de corecţie pentru a echilibra efectele negative. În cazul specific al proiectului din judeţul Suceava, am înţeles de la autorităţile naţionale responsabile că au fost îndeplinite toate cerinţele în acest sens şi că nu au fost exprimate critici din partea populaţiei la momentul consultării. Cu toate acestea, ne vom informa şi vom adresa mai multe întrebări autorităţii naţionale responsabile cu privire la eventuale daune aduse mediului şi vom cere să se ia toate măsurile de corecţie necesare”, a declarat pentru www.gandul.info purtătorul de cuvânt al DG Regio, Sophie Dupin de Saint-Cyr.

Şi comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a reacţionat în scandalul gropii de gunoi de pe Mestecăniş, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la posibila distrugere a peisajului alpin prin crearea acestui depozit de deşeuri.

„Nu ştiu dacă se mai poate face ceva, urmărim să vedem în ce stadiu se află aceste lucrări… Înţeleg şi eu că scopul acestui proiect (SMID Suceava – n.r.) este de a dezvolta un sistem solid de management integrat al deşeurilor pentru tot judeţul. Important este să vedem dacă legislaţia europeană de mediu în vigoare şi obiectivele stabilite pentru România în Tratatul de aderare în sectorul gestionării deşeurilor au fost respectate. Toate proiectele trebuie să respecte această legislaţie de mediu şi să evalueze efectele asupra mediului. Practic, autorităţile publice la nivel local şi naţional ar trebui consultate înainte de obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor necesare. Există o condiţionalitate ex ante privind consultările publice ale populaţiei în primele faze de dezvoltare a proiectului şi aici mă tem eu că nu s-a respectat legislaţia, pentru că dacă populaţia ar fi fost informată şi consultată, probabil s-ar fi ajuns la o propunere pentru alt amplasament”, a declarat Corina Creţu.

Foto: ziarul de mediu.ro