(P)
____________________________________________________________
 |
| Vedere, CârlibabaNouă(Ludwigsdorf). |
Țipțerii (germană ,,zipser") sunt o minoritate de etnie germană,formată din coloniști germani aduși pe meleagurile României,mai precis în nordul țării în Maramureș și Bucovina, de către unul din cei mai luminați împărați din familia de Habsburg, Iosif al II-lea. Termenul țipțer este o adaptare în limba română a substantivului german Zipser. Acesta îi desemna pe locuitorii regiunii Spis din Slovacia de azi, care, în perioada în care Slovacia, alături de Maramureș și Bucovina, teritoriile unde au fost colonizați țipțerii, făcea parte din Imperiul Austriac.
Uneori termenul de ,,Țipțer”este folosit cu o oarecare notă de aroganță.Însă mulți din cei care îl folosesc nu știu adevaratul istoric al acestei etnii.Aceștia au un istoric zbuciumat și destul îndelungat,ajunși în ținutul Zips ,prin secolul al XII-lea,mutați din Bavaria și Saxonia de catre regii unguri Ștefan I și Stefan al II-lea. Termenul de ,,zipser” cum își spun membrii acestei comunitați ,derivă de la numele ținutul ,,Zips” ,ținut care pe vremea colonizării făcea parte din Imperiul Austro-Ungar,actualmente zona Spis din Slovacia,locul de baștină al acestei etnii.
Primii coloniști țipțeri au ajuns în Maramureș la sfârșitul veacului al XVIII-lea la Vișeul de Sus,în condițiile în care populația germană din comitatul Zips se confrunta cu o sărăcie generată de suprapopulare,atunci administrația imperială a decis să ofere populației posibilitatea de a se stabili în zonele mai puțin populate din Maramureș și Bucovina.
În 1775 se stabilesc la Vișeu familiile germane venite Austria (Salzburg si Tirol). Între anii 1776 – 1794 au venit și primii colonisti din Salzkammergut. În 1778 sosesc alte 25 de familii din Gmunden, majoritatea cu mulți copii, iar în 1784 sosesc familii din Bavaria.
Îndeletnicirea principala a țipțerilor a fost prelucrarea lemnului. Activitatea țipțerilor se materializează și prin prima fabrica de cherestea construită în anul 1809 prin magazinul statal (depozit) construit în 1817. În perioada 1809 – 1810 se populează și se formează cartierul țipțerai.
Țipțerii au primit misiunea de a exploata pădurile din zonă. Vreme de secole, așezările lor au devenit modele de exploatare forestieră responsabilă, într-o epocă istorică în care nici nu exista acest concept.
Țipțerii au tăiat pădurile, dar au înființat și pepiniere, iar multe dintre pădurile de azi sunt, de fapt, păduri replantate de coloniștii germani.
Pentru eficiența în muncă aceștia au construit drumuri și poduri peste ape și au folosit apele curgătoare de munte pentru transportul lemnului cu plutele.
Istoricul Mihai Beldean spune că împărații austrieci au apelat la țipțeri pentru că aceștia erau meșteri destoinici. “Trăind la poalele Munților Tatra, acolo unde fuseseră colonizați în secolul al XII-lea, țipțerii și-au demonstrat măiestria în prelucrarea lemnului“, spunea istoricul citat.
Numărul populației de origine germană și austriacă crescuse destul de mult,după cu se arăta în documentele timpului.La recesământul din anul 1977 sunt consemnați 3.430 de germani numai în orașul Vișeul de Sus.
Povești de succes
Stabilirea coloniștilor germanofoni în Maramureș s-a făcut fără probleme. Țipțerii au fost acceptați de românii, maghiarii și ucrainenii din Maramureș, iar coloniile lor au ridicat nivelul economic al zonei. Meșteri destoinici, ei s-au așezat în diferite așezări preexistente sau au creat unele noi. Mulți dintre ei se ocupă, întocmai precum străbunii lor, de exploatarea lemnului. Însă mulți au plecat în Germania. Un rând de țipțeri a plecat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial,se arată într-un articol din cotidianul România Liberă.
Ei se temeau de represaliile sovieticilor. Și pe bună dreptate. Mulți dintre germanii din România au ajuns în lagărele din Urali sau din Siberia. Alți țipțeri au fost vânduți de Ceaușescu. Dictatorul comunist se comporta precum neguțătorii de sclavi, iar pentru fiecare etnic german care era lăsat să emigreze în Germania, cerea câte 15.000 de mărci, spun țipțerii care au mai rămas în Vișeul de Sus.
Nebunia lui Ceaușescu a distrus comunitățile de țipțeri din Bucovina, mai firave decât cele ale țipțerilor maramureșeni. Germanii din zona Zips au început să fie trimiși în Ducatul Bucovinei din 1805, după ce administrația habsburgică se convinsese de succesul colonizării acestei populații în Maramureș. Germanii s-au stabilit în zone precum Pojorâta,Cârlibaba, Gura Putnei, Solca, Voievodeasa și în multe alte localități.
Ultimii coloniști din categoria țipțerilor au ajuns în Bucovina în anul 1829. Și în ducatul Bucovinei, țipțerii s-au făcut remarcați drept muncitori cinstiți, harnici, ordonați și disciplinați. Pentru zona în care au fost așezați, venirea țipțerilor a fost de bun augur. Economia locală s-a dezvoltat, iar românii bucovineni i-au primit cu brațele deschise. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au început să se înmulțească și în Bucovina căsătoriile mixte din punct de vedere etnic, iar treptat, treptat copiii rezultați din aceste căsătorii au început să uite limba germană. Fenomenul s-a accentuat după dispariția Imperiului Austriac, care devenise, din 1867, Imperiul Austro-Ungar, iar limba germană și-a pierdut o parte din prestigiul social pe care îl avusese în calitate de limbă oficială a administrației habsburgice.
Țipțerii bucovineni au rămas în satele lor după Unirea Bucovinei cu Regatul României, iar în perioada interbelică au continuat să prospere. Însă tragedia lor a început în anul 1940, când rușii au ocupat Bucovina de Nord. Cei care au putut, s-au refugiat în sudul provinciei, care rămăsese sub administrarea guvernului regal de la București. A urmat tragedia celui de-al Doilea Război Mondial, când multe dintre așezările țipțerilor au fost grav afectate de lupte. Venirea rușilor în Bucovina a pornit din nou exodul țipțerilor spre vest. Unii au pornit în căruțe asemănătoare celor cu care veniseră în Bucovina strămoșii lor, cu un secol în urmă. Semnarea păcii i-a adus pe unii dintre țipțerii bucovineni înapoi la casele lor. Însă greutățile din ,,raiul“ comunist i-a determinat pe mulți oameni să emigreze, astfel că, în prezent, țipțerii bucovineni sunt mai mult o amintire păstrată între coperțile cărților de istorie.
Germanii din zona Zips au început să fie trimiși în Ducatul Bucovinei din 1805, după ce administrația habsburgică se convinsese de succesul colonizării acestei populații în Maramureș. Germanii s-au stabilit în zone precum Pojorâta, Gura Putnei, Solca, Voievodeasa și în multe alte localități. Ultimii coloniști din categoria țipțerilor au ajuns în Bucovina în anul 1829.
Povestea Brunei de Maramureș
Țipțerii nu au adus în Maramureș și în Bucovina doar tehnici mai moderne de exploatare a lemnului, un simț organizatoric dezvoltat și grija pentru replantarea pădurilor. Ei au construit o rețea funcțională de drumuri, dar au adus și rase mai productive de animale. În urma acestui fenomen a apărut una dintre cele mai renumite rase de bovine din România, Bruna de Maramureș. Această rasă este rezultatul încrucișărilor succesive între vacile brune aduse în 1881 de către țipțeri, din zona Austriei montane, cu rase locale, cum ar fi Sura de stepă și Mocănița.
 |
| Mocănița de pe Valea Vaserului ,Vișeul de Sus. |
Cum vorbesc țipțerii
Dialectul țipțerilor diferă de cel săsesc. Modul în care pronunță cuvintele a fost influențat de modul de a vorbi al locuitorilor Austriei superioare. În timp, dialectul țipțerilor a suferit unele influențe românești și maghiare.
Cea mai importanta sărbătoare a lor este ,,Sărbatoarea țipțerilor" de pe Valea Vaserului. Ea continua o traditie mai veche, din sec. XIX, când plutașii țipțeri, butinarii și țapinarii se întreceau în diferite concursuri. De-a lungul timpului, țipțerii au avut meserii legate mai ales de constructiile civile sau de infrastructura: muncitori la tuneluri sau drumuri, dulgheri, zidari. Cei mai mulți au avut însa de-a face cu lemnul.
Acum, sărbătoarea este axată îndeobste pe componente etno-culturale, cum ar fi portul popular si tradiția orala.
În anul 2002, în orasul Viseu de Sus s-au declarat germani 1109 persoane. Din pacate, vechiul dialect țipțeresc este pe cale de disparitie.
Potrivit localnicilor, doar doi-trei batrâni din oraș îl mai știu vorbi, iar aici se gasește cea mai mare comunitate de țipțeri.
Alte comunitati au mai existat în cartierul Handal din Borsa, Maramures (acum mai sunt 2-3 familii), la Iacobeni și Cârlibaba în Bucovina (Suceava), precum și în nordul Maramureșului, teritoriu care apartine acum Ucrainei.
Video
Întoarcere în timp.
Nostalgia unui neamț ptentru o lume pierdută,
despre țipțerii din Maramureșul de altădată
(P)
100 % Whey Protein este o formulă 100% ultrafiltrată din concentrat de proteină de zer, care conţine cantitatea corăspunzătoare de aminoacizi, şi măreşte eficient nivelul celui mai puternic antioxidant care se află în organism. Este o proteină concepută prin cale ultra şi microfiltrare, curăţat enzimatic cu conţinut scăzut de grăsimi şiclactoză, care deţine fracţiuni de proteină lactoglobulină, lactalbumină, lactoferrină şi immunglobulin.
____________________________________________________________________________________________________________
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile dumneavoastra aici!
Comentariile injurioase sau care conțin cuvinte obscene, vor fi șterse,de asemenea și comentariile care aduc atingere demnității!
Comentariile care sunt postate cu scopul de a face reclamă sau care conțin linkuri spre site-uri vor fi șterse, de asemenea tot ceea ce este reclamă directă sau mascată, va fi șters!