Bucovina – Ghid turistic!

(P).SUPLIMENT LA EXERCITIILE VOASTRE ZILNICE.

Aţi hoinărit prin ţară?

Nu? 
Şi v-aţi dori să mergeţi într-un colţ de rai unde să simţiţi că sunteţi români?

Mergeti in Bucovina!

     Dacă vă doriţi asta să mergeţi în Bucovina!  O “Veselă grădină şi  pământ binecuvântat de Dumnezeu! ”

Vă veţi întoarce de aici cu un sentiment sacru. Aici , fiecare ipostază a frumosului vorbeşte despre Dumnezeu! Când străbatem această regiune istorică suprapusă judeţului Suceava vom fi urmăriţi de numeroase locaşuri sfinte. Majoritatea lor sunt vechi, au sute de ani în spatele lor şi sunt ctitorite în mare parte de voievozii moldavi din familia Muşatinilor. Aceste superbe biserici cu fresce exterioare serveau şi ca necropole domneşti. Ele sunt exemplare unice de arhitectură feudală românească.

Este imposibil să ajungem pe acest pământ sfânt şi să nu intrăm într-una din mănăstirile şi bisericile care ne ies în cale. Nu cred că există cineva care să treacă pe aici şi să nu rămână copleşit de frumuseţea frescelor pictate în culori tari , roşu, galben, verde. Frescele acoperă pereţii mănăstirilor în întregime şi surpind momente ale istoriei divine.

Mănăstirea Voroneţ:este una din perlele Bucovinei. Ea se află la 5 km. de Gura Humorului şi este socotită Capela Sixtină a Orientului. Locaşul sfânt a fost ctitorit de Ştefan cel Mare în 1488. Pe faţada vestică e Bisericii Voroneţ este reprezentată cu celebrul albastru de Voroneţ o scenă a Judecăţii de Apoi care ne pune pe gânduri.

Mănăstirea Putna:înălţată tot de domnitorul Ştefan cel Mare între anii 1466-1469, a fost necropolă voievodală şi unul dintre cele mai importante centre cărturăreşti ale Moldovei.

 Nu departe de Mănăstirea Putna, se află chilia lui Daniil Sihastrul ,chilie săpată într-o stâncă.

Mănăstirea Suceviţa:datează din 1591 şi este cel mai fortificat complex monahal din întreaga Moldovă.

 Bucovina este un loc care a păstrat în tot urmele trecutului. Putem descifra frânturi din istoria regiunii vizitând vestigiile de la Baia – prima capitală a Moldovei, Cetatea de scaun a Sucevei, Cetatea Zamca, Cetatea Şcheia.
Faima Bucovinei a fost dusă în ţară de multe obiceiuri, dar în special de arta încondeierii ouălor. La Ciocăneşti se desfăşoară anual Festivalul ouălor încondeiate la care participă cei mai vestiţi meşteri din ţară. Sunt oameni care au văzut ouă încondeiate doar ca exponate la muzee, însă în această zonă ouăle încondeiate nu lipsesc în nicio casă la nicio masă de Paşte.

La fel de cunoscut este centrul de ceramică neagră din localitatea Marginea. Aducem aminte şi de bundiţele căptuşite cu blană de jder sau de sumanele de Straja.

     Satele din Bucovina sunt învăluite într-o atmosferă arhaică, dar deloc plictisitoare, fiindcă totul palpită de viaţă. Aici, spre deosebire de alte locuri, sătenii încă mai practică cu plăcere ocupaţii tradiţionale precum olăritul, dogăritul, ţesutul, împletitul şi torsul la fuioare de lână. Pentru bucovineni respectarea tradiţiei este faptul cel mai firesc cu putinţă. În zonă s-a născut o adevărată civilizaţie a lemnului, ilustrată de numeroase case cu pridvor deschis şi biserici cu danteării migăloase. Viaţa bucovinenilor este dominată de un profund sentiment al religiosului, iar sărbătorile sunt considerate cele mai importante evenimente din viaţa satului. Cea mai fastuoasă este celebrarea Învierii Domnului . Atunci fiecare familie merge la biserică să sfinţească pasca ,cozonacul şi bineînteles ouăle încondeiate. În oraşe sărbătorile îşi pierd din valoare, însă sucevenii îşi amintesc că în anul 1402 Alexandru cel Bun a adus în Suceava moaştele Sfântului Ioan cel Nou, şi pentru asta sărbătoresc anual pe 24 iunie. Bucovinenii ştiu însă să se şi distreze vârtos. Nunţile sunt mare motiv de veselie. Atunci se încing dansuri săltăreţe pe muzica tarafurilor de lăutari.
Bucovia se pare ca se metamorfozează la venirea iernii, oferind noi atracţii pentru turişti. Dacă veniţi aici în perioada sărbătorilor de iarnă veţi putea admira costumele şi măştile folosite pentru colindat. Încă se mai merge aici cu ursul, cu pluguşorul,cu capra, şi cu căluţul.

Pentru a ne familiariza cu tradiţiile regiunii putem merge la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina  situat în Gura Humorului, la Muzeul Lemnului din Câmpulung Moldovenesc sau la 

Muzeul Etnografic din Vatra Dornei.

Aceasta din urmă este şi staţiune balneoclimaterică fiind străbătută de apele Bistriţei Aurii şi Dornei. Vatra Dornei este inconjurată de culmile munţilor Călimani, Bistriţei şi Suhard. Staţiunea este în curs de dezvoltare, aici puteţi schia, să vă daţi cu sania şi cu bobul. Puteţi chiar să porniţi la o drumeţie spre Munţii Rodnei şi Munţii Rarău. Sunt numeroase căi de acces către ei.

Nici vegetaţia nu este una întâmplătoare aici. Codru secular Slătioara este cea mai bătrână pădure de răşinoase în amestec cu fag din ţară. Pe versantul estic al Muntelui Rarău ,în Poiana Todirescu se întinde o rezervaţie botanică cu o floră montană bogată.   Pitite în mijlocul munţilor ,poieniţele ascund rarităţi floristice precum floarea de colţ, orhideea,papucul doamnei, ghinţura, sangele voinicului şi crinii de munte. Peisajul şi foşnetul mestecenilor din Bucovina au reprezentat o preţioasă inspiraţie pentru celebrul compozitor Ciprian Porumbescu. La Stupca este chiar un muzeu memorial dedicat artistului, în mijlocul unui parc declarat Rezervaţie forestieră. Zonele nu sunt clar fascinante  doar din cauza vegetaţiei. Rezervaţiile sunt populate de numeroase specii de animale, printre care şi delicatele căprioare împreună cu eleganţii cerbi.

  Relieful se remarcă şi el prin caracteristici speciale. Masivul Călimani , de origine vulcanică păstrează un crater  stins cu un diametru de circa 10km, numeroase cicuri glaciare şi vârfuri conice. Absolut impresionant este complexul de stânci 12 Apostoli, o rezervaţie geologică accesibilă din Gura Hăiţii dacă se pleacă din Vatra Dornei. Ciudatele forme din piatră oferă o privelişte ireală şi au fost chiar şi botezate : 12 Apostoli, Cei 40 de mucenici, Moşul, Dragonii, Cămila, Guşterul şi Nefertiti. Legendele spun că Doamna Elena Rareş ar fi îngropat în aceste stânci calcaroase ascuţite comorile ţării , pentru a le feri de prăpădul turcilor.

     În drumeţiile dumneavoastră sigur vă va ieşi în cale măcar o stână. Sigur vă va tenta să mâncaţi un bulz ciobănesc autentic. Până şi legendele spun că universul pastoral bucovinean este păstrat nealterat.

    Dacă vă e poftă de puţină aventură, faceţi rafting pe apele repezi de munte, la Cheile Zugreni.

Să nu vă miraţi dacă vedeţi cimitire evreeşti şi sinagogi, în regiune încă mai există o numeroasă comunitate de evrei deoarece Bucovina s-a aflat un timp sub stăpânire austriacă, şi aici au fost colonizate importante comunităţi de germani, slovaci, unguri, polonezi, ruteni, evrei şi armeni.

Sursa:RevistaClik.ro