Rasina de Brad,Molid,si Pin, atibiotic natural cu efecte antiinfectioase, cicatrizante şi regenerative foarte puternice

Răşina de brad are efecte antiinfecţioase, cicatrizante şi regenerative foarte puternice. De asemenea, are efecte de stimulare a diurezei şi a activităţii rinichilor,conform forumului Sfatul Bătrânilor.

În cazul tusei, se poate lua de 3-4 ori pe zi câte o linguriţă de tinctură de răşină, amestecată cu o lingură de miere lichidă. Este un excelent calmant, dezinfectant şi stimulent imunitar pentru zona gâtului.
Răşina mai este utilizată în cazul negilor. Pe locul afectat se pune o bucăţică de răşină, care se fixează cu un plasture, timp de 24 de ore, după care se schimbă. Tratamentul se repetă 7 zile, cu atenţie, însă, dat fiind că, la anumite persoane, produsul poate provoca reacţii alergice.
Uleiul de brad este un adevărat medicament, bun împotriva răcelii, stării febrile, reumatismului, faringitei, bronşitei, afecţiunilor aparatului urinar.
Cum se prepară. Se pun la încălzit 150 ml ulei de măsline. Se adaugă o lingură de răşină de conifere şi se amestecă bine. După răcire, se filtrează şi se păstrează la rece.
Se mai poate prepara din 200 g ace de brad sau pin, zdrobite, cu 20 ml de alcool alimentar. Se lasă până doua zi, după care se adaugă 200 ml de ulei de măsline şi se fierbe totul pe baie de abur, cam trei ore. Uleiul se foloseşte la masaj în zona toracică, în caz de dureri.
În răceli, câteva picături de ulei de brad puse în apă fiartă degajă vaporii necesari inhalaţiei. Astfel folosite, picăturile decongestionează căile respiratorii şi au efect calmant.
Pentru reumatism, se recomandă masarea zonei dureroase cu ulei de răşină de brad, în fiecare seară.
Pentru afecţiuni ale aparatului urinar, se iau câte două picături de ulei, pe un cub de zahăr, de 2-3 ori pe zi.
Evaporarea lentă a vaporilor de ulei de răşină parfumează plăcut şi liniştitor încăperile.
Crenguţele tinere de brad sunt şi ele folosite în tratamente naturiste, în amestec cu vârfuri de pin. Se prepară o fiertură care întăreşte organismul şi sporeşte imunitatea.

Tratamente interne cu rasina de brad

Cistite, cistite hemoragice, infectii renale – se ia de 3-4 ori pe zi cate o lingurita de tinctura de rasina de brad, dizolvata in jumatate de pahar de apa. Preparatul se administreaza pe stomacul gol, in cure de minimum 14 zile, avand efecte antiinfectioase, cicatrizante si regenerative epiteliale foarte puternice. De asemenea, rasina de brad (si intr-o masura si mai mare cea de pin) are efecte de stimulare a diurezei si a activitatii rinichilor similare tincturii de ienupar, dar fara actiunea iritativa a acesteia. Studii foarte recente facute in Coreea de Sud, in anul 2009, sub conducerea dr. S. Yang, arata ca rasina si uleiul volatil de brad sunt foarte active ca antibiotice contra: Escherichia coli, Staphylococcus aureus, Streptococcus mutans, Listeria monocytogenes.

Tusea - se ia de 3-4 ori pe zi, cate o lingurita de tinctura de rasina, amestecata cu o lingura de miere lichida. Este un excelent calmant, dezinfectant si stimulent imunitar pentru zona gatului. Acest remediu este foarte eficient si pentru prevenirea si combaterea suprainfectiilor bacteriene, in cazul virozelor gripale.

Tabagismul - se administreaza o data la patru ore o jumatate de lingurita de tinctura de rasina de brad, amestecata cu o lingurita de miere de salcam. Acest preparat decongestioneaza arborele bronsic de secretii si, se pare, reduce dorinta de a fuma, fiind de ajutor celor care vor sa renunte la acest viciu extrem de periculos pentru sanatate. Mai mult, studii facute in anul 2005, in Grecia, arata ca bradul are efecte antitumorale, prevenind aparitia bolii canceroase, la care fumatorii, activi sau pasivi, sunt foarte expusi.

Balonare si colici abdominale – care apar in contact cu frigul – se administreaza, inainte de a merge dimineata la toaleta, o lingurita de tinctura pusa pe o bucatica de paine uscata. Tinctura de rasina de brad regleaza flora intestinala, prevenind dezvoltarea exploziva a bacteriilor care produc flatulenta, bacterii care se dezvolta mai activ pe fondul scaderii imunitatii, in conditii de frig.

Infectii intestinale, colita de fermentatie - vreme de trei saptamani, se administreaza inainte de fiecare masa o bucatica de paine uscata pe care s-a pus o lingurita de tinctura de rasina. Se iau minimum trei doze pe zi. Rasina de brad actioneaza ca antibiotic, ajuta la regenerarea mucoaselor tubului digestiv, impiedica proliferarea in exces a florei de fermentatie.


Tratamente externe cu rasina de brad

Raceli de tot felul - se face un masaj al intregului corp cu ulei de rasina, insistandu-se asupra zonei toracice. Este un remediu popular care se foloseste atat pentru prevenirea imbolnavirilor, cat si pentru vindecarea rapida.

Amigdalita - se face gargara cu doua lingurite de tinctura de rasina dizolvata in putina apa. Aceasta procedura are un efect antimicrobian si stimulent imunitar rapid, fiind recomandata si in faringita, traheita, faringo-amigdalita etc.

Negii - se pune pe neg o bucatica de rasina si deasupra se acopera cu un plasture care sa o fixeze. Se tine 24 de ore, dupa care se schimba. Tratamentul se face 7 zile la rand.

Ranile - se cicatrizeaza mult mai repede si fara urme, daca se trateaza cu tinctura de rasina. Aceasta se aplica folosind un tampon de vata, cu care se scalda locul afectat, curatat bine in prealabil.

Arsurile - atunci cand sunt de gravitate mica, se trateaza cu unguentul de rasina a carui reteta am prezentat-o anterior. Arsurile de gravitate mai mare se trateaza intr-o prima faza cu tinctura de rasina, pentru a preveni infectia, dupa mai multe zile folosindu-se unguentul.

Eczemele infectioase uscate - se trateaza cu comprese cu tinctura de rasina, care se tin vreme de un sfert de ora pentru a inmuia tegumentele, dupa care se lasa sa se usuce, iar deasupra se aplica o pelicula de ulei de rasina. Acelasi tratament se face si in cazul contuziilor (vanatailor), efecte mai bune obtinandu-se prin utilizarea unguentului in locul uleiului.

Terapia cu rasina de brad a inceput sa se foloseasca tot mai des in scopuri terapeutice. 
Cel mai mult sunt folositi mugurii de brad, care se formeaza primavara.
Rasina de brad intra in compozitia unguentelor folosite contra reumatismului si infectiilor, pentru vindecarea ranilor si arsurilor.

Mireasma bradului era considerata un adevarat elixir in bolile de plamani. Bolnavilor li se recomanda sa mearga seara intr-o padure de brad.
Nu intamplator, sanatoriile pentru refacerea sanatatii bolnavilor cu afectiuni respiratorii sunt amenajate in preajma padurilor de brad. S-a constatat ca bolnavul aflat intr-o padure de brad beneficiaza gratuit de inhalatii cu uleiuri volatile naturale, mult mai intense in timpul formarii mugurilor, pe la sfarsitul lunii mai.

Preparatele din muguri, cetina si rasina de brad au efecte benefice nu numai in bolile respiratorii ci si in bolile digestive, parazitoze, lipsa poftei de mancare, in afectiunile renale, localizate la rinichi sau la vezica urinara, in bolile de nervi.
Infuzia din muguri se obtine turnand o cana de apa clocotita peste doua linguri de muguri. Se lasa la infuzat 10, 15 minute, se strecoara, se indulceste cu miere de albine si se beau doua, trei ceaiuri pe zi, dupa mesele principale, in cure de trei, patru saptamani. Infuzia se recomanda in bolile respiratorii si nervoase, renale si digestive.

In plus, infuzia din muguri de brad poate fi folosita in inhalatii, de cinci, zece minute, pentru activarea circulatiei sangelui spre cap si pentru redarea tonusului la tenurile palide, obosite, fara culoare. Dupa inhalatie, capul se tine acoperit timp de o jumatate de ora si nu se mai iese din casa pana a doua zi.
Rasina se intrebuinteaza la diverse alifii.

O parte rasina de brad cu 2 parti ulei de plante si o parte de ceara de albine.In cazul in care se doreste sa se foloseasca la prepararea ovulelor intravaginale se va pune mai multa ceara de albine la fel si in cazul supozitoarelor.Aceasta alifie se poate face si cu grasime de porc(untura) sau cu unt fiert si purificat inainte sau chiar cu lanolina de la farmacie.Sunt foarte eficiente.In toate cazurile se poate adauga si putin propolis brut caz in care se obtine cea mai eficienta alifie atat pentru diversele afectiuni ale pielii cat si in cazul in care se vor face supozitoare sau ovule.Trebuie calculat ca la un supozitor sau ovul sa fie 0,5g propolis brut.

Rasina cu alcool – o parte rasina de brad si 4 parti alcool alimentar de 70° se lasa cateva zile (3-4) timp in care se va pune in sticlute de capacitate mai mica. Este foarte util in toate afectiunile interne caz in care se poate lua de exemplu cate 20g o data si se poate face acest lucru de trei ori pe zi. Se va lua diluat cu 100 ml de ceai din plante medicinale. Gasiti ulei de brad la plafar util in bai, asa cu prevede prospectul producatorului.

Tinctura din muguri se poate prepara, foarte simplu, acasa. Se pun intr-un borcan 15 linguri de muguri de brad tocati marunt, se adauga doua linguri rasina de brad si 200 ml alcool alimentar, tuica de casa sau vodca, se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat timp de zece zile.
Se strecoara si se pastreaza la rece, in sticle mici, de culoare inchisa. Tinctura, cate o lingurita diluata in putina apa, de trei ori pe zi, in cure de 10, 12 zile, are efecte antiinfectioase si antiinflamatoare in gastroenterite, vome si alte afectiuni digestive.

Decoctul din cetina de brad are efecte deosebite in boli reumatismale, intarirea sistemului nervos, in oboseala fizica si psihica, gripa, raceli si tonifierea generala a organismului. Decoctul se obtine fierband, timp de 10, 15 minute, un kg de cetina de brad in trei litri de apa, apoi lichidul se toarna in apa de baie. Apa din cada nu trebuie sa treaca de talie cand se sta sezut si baia nu trebuie sa dureze mai mult de 15, 20 de minute.
Pentru tratarea faringitei si amigdalitei se sug zilnic, 20, 30 de grame de rasina de brad.

Fumigatiile, prin arderea cetinei si rasinii pe jar, in soba sau pe o tabla pusa pe ochiul de la aragaz, dezinfecteaza si purifica aerul din locuinte.
Mugurii de brad maruntiti se pun cu suc de ceapa rosie cat sa-i acopere apoi se va pune tot atata miere poliflora.Se lasa timp de 15 zile la macerat dupa care tot atata miere poliflora.Se lasa timp de 15 zile la macerat dupa care se strecoara si se va consuma cate o lingurita de trei ori pe zi tot in boli pulmonare.

Mugurii de brad se culeg in cantitate mai mare si se acopera cu apa.Se fierb la foc mic pana cand va scade lichidul la jumatate.Se ia cate o lingurita de trei ori pe zi.

Bai cu ramuri sau muguri – se culege o mana de muguri si ramurele(varfuri) care se vor pune in 3 litri de apa sa fiarba o perioada de 3 ore dupa care se vor strecura.
Cu acest lichid turnat in cada de baie se fac bai in diverse afectiuni pentru refacerea circulatiei deficitare sau contra diverselor infectii sau chiar in cazul accidentelor cerebrale sau paralizii. In aceste cazuri se mai pot adauga la aceste ramuri si frunze de cimbru.
Cu lichidul obtinut ca mai sus se pot face si bai de sezut in cazul hemoroizilor sau ale infectiilor aparatului urinar. Sunt extrem de eficiente mai ales in cazul cistitelor sau altor infectii ale aparatului urinar sau genital. Se vor face in acest caz spalaturi cu irigatorul de catre femei sau la barbati bai de sezut de cate 20 minute, timp de cateva zile.

Rasina si mugurii de brad sunt foarte eficienti in tratarea cistitelor, a infectiilor renale, a infectiilor respiratorii si a virozelor. Descopera mai multe informatii despre efectele si beneficiile risinii si a mugurilor de brad.

Tinctura si extractul de muguri de brad reprezinta o varianta foarte buna a siropului de tuse. Daca te confrunti cu o tuse seaca provocata de agenti alergeni, dar mai ales de o infectie respiratorie, raceala sau gripa.

Consuma in fiecare zi cate o lingurita de miere in amestec cu o lingurita de extract de muguri de brad. Produsul se ia dupa fiecare masa, dupa care cel putin 30 de minute este recomandat sa nu bei apa si sa nu consumi alimente.

O alta afectiune pe care o poti trata cu ajutorul mugurilor de brad este anorexia si lipsa poftei de mancare. Inainte de fiecare masa (cu aproximativ 20 de minute) este recomandat sa bei jumatate de pahar cu apa plata in care adaugi o lingurita cu sirop de muguri de brad.

Mugurii de brad ofera organismului tau o serie de vitamine si minerale esentiale pentru sanatatea ta. Daca te simti slabit si lipsit de energie se recomanda sa urmezi un tratament cu extract natural de muguri de brad pe o perioada de cel putin doua saptamani.

1. Siropul de ace de brad.

Foto:GabrielaFaur.com

De pe ramurile de brad proaspat culese (de cateva ore, pentru a nu avea timp uleiul aromatic sa se evapore) se rup numai acele, care se zdrobesc apoi pe o planseta de lemn, cat mai bine, cu ajutorul unui tocator. Intr-un borcan de sticla cu capac si cu gura larga se pune un strat gros de un deget de miere, apoi se adauga un strat subtire si uniform de ace de brad dupa care un nou strat de miere, si tot asa. In final, deasupra ultimului strat de ace de brad, se pune un strat gros de doua-trei degete de miere, dupa care se inchide borcanul ermetic, cu capacul.
Acest amestec se lasa in camara, intre 2 si 4 saptamani, apoi se scoate si se filtreaza totul, rezultand un sirop extrem de parfumat si cu efecte tamaduitoare deosebite. Acest sirop se poate face si primavara, din muguri, dar cel din ace culese in lunile decembrie si ianuarie este cel mai bogat in uleiuri volatile si, ca atare, are efectele tamaduitoare cele mai puternice in bolile respiratorii.

2. Plamadeala de rasina in alcool.

Rasina de brad se recolteaza foarte simplu, in orice anotimp, prin desprinderea cu cutitul de pe arbore, ea fiind intalnita in toate taieturile scoartei (pentru brad, rasina joaca rolul de antiseptic si cicatrizant). Singura grija pe care trebuie sa o avem este sa nu ranim copacul atunci cand scoatem rasina, care, de altfel, se desprinde relativ usor.
Plamadeala de rasina se obtine astfel: intr-un pahar cu alcool alimentar de minimum 80 grade (altfel rasina nu se dizolva) se adauga trei-patru linguri de rasina de brad, amestecand foarte bine, asa incat ea sa se dizolve perfect. Dupa ce s-a dizolvat foarte bine, se mai lasa 24 de ore ca sa se decanteze, dupa care se filtreaza si se trage in sticlute mici, inchise la culoare.

3. Baile cu cetini de brad.

Se pun doua-trei maini de ramuri tinere de brad, cu tot cu ace, tocate bine, in jumatate de caldare de apa si se lasa la macerat, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Dupa filtrare, maceratul se lasa deoparte, iar cetinile sunt puse sa dea in clocot in trei-patru litri de apa, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. In final, se amesteca decoctul astfel obtinut cu maceratul la rece, filtrat anterior. Preparatul obtinut se toarna in apa de baie. O baie cu extract de cetini de brad dureaza 15-20 de minute, iar apa trebuie incalzita progresiv, astfel incat prin porii pielii sa fie absorbite cat mai multe substante active.

4. Unguentul din rasina de brad

Cel mai bun unguent din rasina de brad se obtine acasa, pe baza de unt si ceara de albine. Se pune un pachet de unt intr-o oala si se fierbe pe foc de intensitate medie, inlaturandu-se spuma, din cand in cand. Dupa 15-20 de minute, niste sedimente inchise la culoare se depun pe fundul cratitei, iar untul ramane limpede. Atunci, se ia de pe foc si se trece untul incins, limpede (fara vreun sediment de pe fund) intr-un vas curat, in care se adauga si un bob de ceara de albine, de marimea unei alune, dupa care se amesteca bine.
Cand amestecul de unt limpezit si ceara este omogen, se adauga doua-trei linguri de rasina de brad. Se amesteca la foc mic, pana la omogenizarea completa, dupa care se lasa sa se raceasca putin si se toarna intr-un borcan. Se pastreaza in frigider. Cu aceast unguent se ung locurile afectate, de doua-trei ori pe zi.

Administrarea pe afectiuni:

Amigdalite: sirop de muguri de brad cate o lingurita de mai multe ori pe zi(3-5)luate dupa mese.Compresa locala pe gat cat mai calda cu ceai de muguri de brad.De asemenea cu aceste ceaiuri se pot face si bai.Rasina de brad cu alcool o lingurita in ceai de trei ori pe zi.

Angio-colite: se va consuma ceai din ramurele cate 2 cani pe zi.Mentionam aici utilitatea combinarii cu afine.

Angio-dermite: se poate aplica o alifie cu crema de rasina de brad care este foarte eficienta.Se va aplica de 2 ori pe zi(dimineata si seara)dupa ce s-a spalat locul cu ceai din ramuri de brad.

Boli de rinichi: foarte utile la aceste afectiuni sunt ceaiurile din brad din care se vor consuma cate 2 cani pe zi.Se mai indica sa se faca bai cu esente de brad(de la plafar) sau chiar ungeri locale cu rasina de brad cu alcool.Se mai poate lua cate o lingurita de tinctura de rasina de trei ori pe zi.Este foarte indicata in special in cazurile in care se constata o infectie la nivelul renal.

Boli de nervi: esente de brad(de la plafar)sau baile de brad ajuta la o calmare nervoasa foarte eficienta.Nu se exclud insa nici alte preparate din plante care pot sa contribuie la o mai rapida vindecare.Sunt o serie de plante ca:roinita,sunatoarea,valeriana,talpa gastei,paducel,levantica care se pot folosi cu succes.

Boli pulmonare: aici avem siropul de brad foarte util in toate aceste afectiuni.Mai notam ca se poate folosi de asemenea rasina cu alcool care se va intinde pe o bucata de panza si se aplica pe piept,lucru care va face sa se produca mai rapid vindecarea.Intern de asemenea se poate lua cate o lingurita de trei ori pe zi din aceasta tinctura diluata intr-un ceai.Baile cu esenta de brad contribuie foarte bine si ele la videcare,indiferent ce afectiune este la nivelul plamanului.

Respiratia in aerul curat de brad este foarte indicata de asemenea pentru ca bradul purifica aerul aducand foarte mult ozon necesar in toate aceste boli.

Bronsite: ca la afectiunile pulmonare.

Contuzii: bai cu ramuri de brad si eventual apoi comprese sau cataplasme puse in functie de toleranta individuala si tinute sub pansament sunt foarte utile.Se poate sa se adauge insa si apa de plumb care ar contribui la o mai rapida refacere.

Colite: se va consuma ceai din ramuri de brad pentru efectul care il are pentr a distruge germenii patogeni.Se poate combina foarte bine cu afinele.

Cervicita: bai cu ace de brad sau esenta de brad;intern cate o lingurita de tinctura diluata de trei ori pe zi.

Discopatii: comprese cu alcool cu rasina de mai multe ori pe zi calmeaza durerile,reduc inflamatia si prin aceasta aduc vindecarea.
Dureri diverse: aici se va aplica in functie de toleranta individuala tinctura de ulei de cate ori este nevoie pentru calmarea durerii.Se pot face si bai locale sau generale cu crengute de brad sau se vor aplica cataplasme cu aceste crengute.

Eczeme: crema cu rasina de brad aplicata o data pe zi dupa ce s-a spalat local cu apa de la ceaiul din cetina de brad mai concentrata.Este un tratament foarte eficient.

Enterocolite: aceleasi ca la colite.

Faringite: la fel ca la amigdalite.

Furuncule: in faza de coacere se vor aplica pe locul respectiv comprese calde cu ceai din ramuri de brad.Dupa ce s-a colectat puroiul se va pune alcool cu rasina de brad care ajuta la vindecare.

Gripa,guturai: acelasi tratament ca la amigdalite.

Hemoroizi: se vor face supozitoare cu rasina si se fac bai locale cu ceai de brad dupa fiecare scaun.

Infectii ale pielii: se va unge local cu ceai din brad sau chiar tinctura de rasina daca se suporta.

Infectii urinare: se va bea ceai de brad de 2-3 ori pe zi.Se poate consuma si alcool cu rasina.Se ia tot de 2-3 ori pe zi diluat in ceai.

Nevroze: ca la boli de nervi.

Nevralgii: ca la dureri diverse.

Paradontoza: de mai multe ori pe zi se va tine in gura alcool cu rasina diluat in ceai.

Paralizii: bai locale sau generale cu esenta de brad sau cu ramurele de brad.Baile se vor face zilnic calde nu fierbinti.Se mai poate adauga si masaj cu esente de brad care este foarte eficient daca se executa de un profesionist.

Purpure: intern,tinctura cu rasina cate o lingurita de trei ori pe zi.Local se va pansa cu aceiasi solutie.

Rani pe colul uterin: bai si spalaturi vaginale cu ceai din ramurele sau muguri de brad.Pentru aceasta se face un ceai mai concentrat din 4 linguri la 500ml apa se va fierbe timp de 15 minute.Se va strecura si se fac spalaturi cu irigatorul zilnic.Se mai pot folosi de asemenea cate un ovul de rasina pe zi dupa o spalare in prealabil.Se va continua pana la deplina vindecare.

Rani anale: supozitoare cu rasina de brad unul pe zi si bai de sezut dupa fiecare scaun cu ceai de brad.

Rani externe si rani purulente: se va aplica dupa spalare,unguent cu rasina de 
brad.Este unul din preparatele cele mai utile in asemenea cazuri.

Reumatism: bai calde cu esenta de brad pot sa vindece si rasina cu alcool in asemenea cazuri.

Tulburarea permeabilitatii capilare: bai calde cu esenta de brad,intern de trei ori pe zi cate o lingurita de rasina cu alcool diluat.Frectii locale cu esenta de brad.

Tuse: se va lua de mai multe ori pe zi sirop de muguri de brad.

Ulcere de gamba: ungeri locale cu rasina de 2 ori pe zi dupa ce s-a spalat local cu ceai din ramuri de brad.

Ulceratii cronice: acelasi tratament ca la ulcerele de gamba.

Vanatai: comprese reci cu ceai de ace de brad sau din ramurele.In acest caz se mai poate adauga si apa de plumb sau ceai de brusture.

O, brad frumos...si sanatos!

Ramurile, mugurii, rasina, aerul din preajma coniferelor sunt minuni ale naturii care ajuta in tratamentul bolilor de sezon


Bradul este pentru romani un arbore sacru si leac intr-o multime de boli. Scaldatorile cu cetini de brad erau folosite pentru intarirea celor slabi si a convalescentilor, pentru tamaduirea durerilor de oase si de piept. Rasina vindeca reumatismul, infectiile, ranile si arsurile. Mireasma bradului era considerata un adevarat elixir in bolile de plamini. Pe timp de iarna, exista obiceiul ca, la capul bolnavilor de piept, sa se puna ace si cetini de brad, proaspat zdrobite. in satele de munte, era folosita rasina de brad pentru fumigatii in biserica, dar si ca leac care alunga boala, necazul si spiritele rele. Bradul este o comoara pentru sanatate si azi, ca ingredient in preparate obtinute in laborator, dar si acasa.

Sirop din ace sau muguri

Bradul este folosit in fitoterapie pentru o multime de preparate care rezolva sute de boli pulmonare, respiratorii, ale aparatului urinar, reumatism. Folosim de la acest copac verde aproape tot: acele, rasina, mugurii, lemnul, crengile tinere, conurile, emanatiile din aer. Din brad se prepara siropuri, infuzii, tincturi, uleiuri, alifii tamaduitoare. Cum in zona noastra bradul e un arbore des intilnit, ori de cate ori avem ocazia sa ne plimbam prin padure, e bine sa aducem acasa din darurile bradului pentru a le folosi la nevoie in tratarea unor boli. in primul rand, acele de brad sunt cele cu proprietati terapeutice recunoscute. Dupa ce le-am cules, in cateva ore, trebuie sa trecem la prepararea leacului. Le zdrobim, apoi le asezam intr-un borcan in straturi alternative cu miere. Se inchide borcanul ermetic si se lasa acest amestec in camara, de la doua la patru saptamani, apoi se filtreaza totul, rezultand un sirop extrem de parfumat si cu efecte tamaduitoare deosebite. Pe vremuri, vasul era de lut si se ingropa in pamant. Acest sirop se poate face si primavara, din muguri, dar cel din ace culese in lunile decembrie si ianuarie este cel mai bogat in uleiuri volatile si, ca atare, are efectele cele mai puternice in bolile respiratorii.

Indulcitor de sezon

Siropul de brad mai poate fi obtinut si prin fierbere. Dupa ce acele sunt zdrobite, se aseaza intr-o cratita incapatoare. Se adauga un litru de apa si un kilogram de zahar, la 500 g ace. Se da in clocot 40-45 de minute, pana devine de consistenta mierii. Siropul e legat cand face baticute deasupra. Se strecoara preparatul si se pune in sticlute. Dupa racire, se pastraza in frigider. Se mai poate adauga o lingurita de zeama de lamiie. E un sirop tonic si energizant, bun in orice sezon, dar mai ales iarna, cand e remediu eficient in tuse. Mai e de ajutor si in caz de oboseala intelectuala si migrene, ajuta la scaderea apetitului pentru dulciuri, in sterilitate la femei si imunitate generala. Se vor lua zilnic cate 2-3 linguri, inainte de mese, diluate in apa plata sau ceai fierbinte. cateva lingurite de sirop de brad pe stomacul gol redreseaza valorile glicemiei si regleaza activitatea nervoasa. Siropul de pin, expectorant si calmant, este adjuvant in astm bronsic, tuse, bronsita, laringita, unde deblocheaza caile respiratorii, trateaza afectiuni ale aparatului genital. Siropul de molid este indicat in reumatism articular. Tenul obosit se trateaza cu o masca cu sirop de molid, brad sau pin, care se lasa sa actioneze 20 de minute. Are efect reconfortant si revigorant. Acum, in plin sezon al gripei, luati o lingurita de sirop de brad de 5 ori pe zi, timp de doua saptamani, si veti fi feriti de virus.


Fiertura de cetina

Crengutele tinere de brad sunt si ele folosite in tratamente naturiste, in amestec cu varfuri de pin. Se prepara o fiertura care intareste organismul si sporeste imunitatea. Se spala bine si se taie marunt trei crengute tinere, din varful pinului, si 6-8 crengute de brad de lungimea palmei. Turnati peste ele trei litri de apa de izvor (sau plata). Se fierbe o ora si jumatate la foc mic. Apoi se acopera vasul pana a doua zi. Se repeta fierberea in acelasi mod, a doua si a treia zi. in total, trebuie sa fiarba exact 5 ore. Dupa ce se raceste, decoctul se toarna in sticle si se pastreaza in frigider. in bratrini se spune ca tratamentul se face in zilele cu luna plina, luandu-se cate un pahar de patru ori pe zi, la 30 minute dupa masa, iar copiii, cate o jumatate de pahar. Cura dureaza 14 zile si are bune rezultate in afectiuni ale tractului digestiv, ficat, rinichi, curata uretra. Este foarte indicat pentru cei suferinzi de stenocardie, infarct miocardic, tuberculoza, avitaminoza, constipatie, dupa interventii chirurgicale. Extern, frecand pielea capului cu decoct de brad, putem sa inlaturam matreata. Prin clatirea gurii, se inlatura mirosul neplacut.

Paduri vindecatoare

Padurile de conifere s-au dovedit ultile in nevroze si afectiuni respiratorii. Plimbarile prin aceste paduri au efecte linistitoare asupra psihicului. Aerul, incarcat cu diferite elemente (ioni negativi, esente terpenice si alte principii volatile), prezinta o actiune antiseptica si stimulanta asupra respiratiei.

Mierea de brad, bun antiseptic


Mierea de brad, molid, pin, jep, larice se obtine din mana depusa pe ramuri si pe ace, recoltata ulterior de catre albine. Mierea de mana de conifere contine: monoglucide (glucoza, fructoza), uleiuri eterice, rasini, terebentina, inhibina, enzime, saruri minerale. Prezinta proprietati antiseptice si antiinflamatorii, atit pentru aparatul respirator cat si pentru cel urinar. Stimuleaza diureza si este laxativa. Apiterapia, recomanda in mod special mierea de brad si de molid in bronsita, diferite infectii ale cailor respiratorii, constipatie si ale aparatului urinar. Acest sortiment de miere este de mare folos atunci cand se foloseste ca indulcitor natural al ceaiurilor pectorale.

Leacuri populare

- Imunitate: se taie marunt doua pahare de ace de brad, se amesteca cu un pahar de fructe de maces si un pahar de coji de ceapa. Amestecul se fierbe in trei litri de apa, timp de 10 minute, se raceste si se strecoara. Se mai adauga 1,5-2 litri apa si se mai fierbe o data, se strecoara. Se beau cate 2-3 pahare pe zi.
- Insomnie: un buchet din crengi de brad se pune intr-o vaza cu apa, linga pat. Sau se confectioneaza o pernuta care se umple cu ace de brad, 2-3 crengute de menta, 3-4 flori de hamei, de levantica sau de musetel si cateva petale de trandafir.
- Dureri in articulatii: o lingura de ace tocate se pune in 150 ml apa, se aduce pana la punctul de fierbere, se lasa pe foc 20 minute si se strecoara. Se inmoaie in fiertura o tesatura de lana, se stoarce, se aplica pe articulatia bolnava si se tine 30 minute.
- Raceala: se fac frectii cu ace de pin amestecate cu tuica, sare, rasina de pin si iod.
- Septicemie: se fierb seminte de brad in apa. Se bea cate o cana la intervale de 3-5 ore.
- Ten palid: inhalatii cu decoct din cetina sau muguri.
- Bere antiscorbutica: in doi litri de bere proaspata se toarna 30 g muguri de grad, 60 g radacini de hrean si 30 g frunze de hrean. Se macereaza timp de 5-7 zile, agitand zilnic. Se strecoara si se beau zilnic cate 50-70 g pentru efecte antiscorbutice, aperitive si diuretice.
- Cura de slabire: se consuma trei muguri de pin proaspeti cu cinci minute inainte de fiecare masa.
- Insuficienta ovariana: se iau zilnic 10-15 lingurite de sirop de muguri de pin in miere, in cure de minimum 30 de zile.
- Gatroenterita: se inmoaie o bucatica de paine intr-o lingurita de tinctura de muguri de brad si se inghite pe stomacul gol.
- Tabagism: se administreaza, o data la patru ore, o jumatate de lingurita de tinctura de rasina de brad, amestecata cu o lingurita de miere de salcam.
- Sete: ciobanii culeg mugurii cu lungimea de doua degete si ii mesteca in timpul lungilor deplasari prin munti, ca sa le potoleasca setea si sa-i fereasca de bolile pulmonare.

Remedii din rasina

Rasina de brad este cel mai accesibil medicament vegetal proaspat al sezonului rece. Se acumuleaza pe trunchiul arborelui, acolo unde acesta a fost ranit, ea avand rol de dezinfectant si cicatrizant. Rasina se desprinde de pe trunchi cu ajutorul unui cutitas doar de acolo unde stratul este gros si nu mai este nevoie sa razuim trunchiul. Se poate depozita in pungi de plastic, dar nu mai mult de cateva zile. Rasina poate fi consumata in scop curativ ca atare sau, pentru a proteja dantura (substantele din rasina ataca smaltul dintilor), poate fi preparata cu alcool. Plamadeala de rasina se obtine foarte simplu: intr-un pahar cu alcool alimentar de minimum 80 de grade, se adauga trei-patru linguri de rasina de brad, amestecand. Dupa ce s-a dizolvat foarte bine, se mai lasa 24 de ore sa se decanteze, dupa care se filtreaza si se trage in sticlute mici, inchise la culoare. Plamadeala de rasina si alcool ajuta in tratamentul cistitelor si nefritelor. Se ia o lingurita de preparat, diluata cu putina apa, de trei-patru ori pe zi, pe stomacul gol. Pentru rezultate si mai bune, puneti la fiecare doza de plamadeala in alcool de rasina de brad cate o lingurita de tinctura de ienupar. Durerile de git, amigdalitele, faringitele, esofagitele trec daca se mesteca si se suge o lingurita de rasina, lasand-o sa alunece cat mai incet pe git. Se poate face si o gargara cu plamadeala de rasina in alcool. in tratamentul cancerului de git, sugerea unei bucati de rasina de brad pe stomacul gol are rol adjuvant.

Tincturi aromate

Tinctura din rasina se obtine din 3-4 linguri de rasina, macerate timp de 3-4 zile intr-un borcan cu 200 ml alcool 80 de grade. Tinctura de brad poate fi preparata si din ace sau muguri. Se zdrobesc si se pun in borcan. Se acopera cu alcool alimentar. Se lasa la macerat vreme de doua saptamani intr-un loc insorit. La expirarea timpului, se strecoara si se pune lichidul in sticlute inchise la culoare. Tincturile de brad, molid si pin sunt eficiente in afectiuni ale aparatului uro-genital, tuse, colita de fermentatie. Cea de brad ajuta la raceala si gripa. Se ia cate o lingurita cu tinctura de rasina de trei ori pe zi, dizolvata intr-o cana cu apa sau infuzie de coada calului. Are proprietati antiinfectioase si cicatrizante. Tinctura de pin trateaza ranile, pe care le dezinfecteaza si le grabeste vindecarea. Tinctura din muguri e recomandata in voma si alte afectiuni digestive. Bune efecte au si masajele pe timple si pe frunte in caz de ameteli, dureri de cap si vertij. Cistita, microlitiazele urinare, nefrita se trateaza cu tinctura de muguri de pin, din care se ia cate o lingurita diluata intr-un pahar de apa, de 3-4 ori pe zi. O cura dureaza 10 zile, putandu-se relua de cate ori este nevoie.


Alifii si uleiuri pentru masaj si inhalatii

Din rasina se pot prepara unguente eficiente in uz extern. Cu alifia se ung locurile afectate, de doua-trei ori pe zi, pentru tratamentul arsurilor si ranilor, a hemoroizilor, a negilor. Tot pentru negi, se poate lipi cu un plasture o bucata de rasina direct pe piele, pentru 24 de ore. Uleiul de brad este un alt medicament pe care-l ofera acest conifer. Este bun pentru raceala, stare febrila, reumatism, faringita, bronsita, afectiuni ale aparatului urinar. Se pun la incalzit 150 ml ulei de masline. Se adauga o lingura de rasina de conifere si se amesteca. Dupa racire, se filtreaza si se pastreaza la rece. Se mai poate prepara din 200 g ace de brad sau pin zdrobite, cu 20 ml de alcool alimentar. Se lasa pana doua zi, dupa care se adauga 200 ml de ulei de masline si se fierbe totul pe baie de apa cam trei ore. Uleiul este foarte bun pentru masaj in zona toracica, la raceala. cateva picaturi de ulei de brad puse in apa fiarta degaja vaporii necesari inhalatiei. Decongestioneaza caile respiratorii si are efect calmant. Pentru cei cu reumatism, se recomanda masarea zonei dureroase cu ulei de rasina de brad in fiecare seara. Pentru afectiuni ale aparatului urinar, se iau cate doua picaturi de ulei pe un cub de zahar de 2-3 ori pe zi. Evaporarea lenta a vaporilor din uleiul eteric parfumeaza placut si linistitor incaperile.

Baie cu miros de brad

Uleiul eteric din brad, picurat in apa de baie inainte de culcare va avea efect extraordinar in tratarea nevrozei cardiace si a unor afectiuni pulmonare. Mai putem face baie si cu cetini de brad. Se pun doua-trei miini de ramuri tinere de brad, cu tot cu ace, tocate bine, in jumatate de caldare de apa si se lasa la macerat, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Dupa filtrare, maceratul se lasa deoparte, iar cetinile sunt puse sa dea in clocot in trei-patru litri de apa, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. in final, se amesteca decoctul cu maceratul la rece. Preparatul obtinut se toarna in apa de baie. O baie dureaza 15-20 de minute, iar apa trebuie incalzita progresiv, astfel incat prin porii pielii sa fie absorbite cat mai multe substante active. Baia cu extract de cetina de brad e excelenta in reumatism, artrita. Imediat dupa baie, bolnavul se poate unge cu alifie de rasina de brad si i se da sa bea ceai fierbinte de soc cu maghiran. Baile pot fi partiale sau complete si se pot face de doua-trei ori pe saptamana. in astenie, convalescenta, dureri musculare, se fac si frictionari usoare cu alifie de rasina de brad pe talpi, pe miini, pe umeri. Pentru prevenirea racelilor si gripelor, se fac de de doua ori pe saptamana bai cu cetini de brad. Copiii care se imbolnavesc usor se pot intari cu bai cu infuzie de muguri de brad. Tenul palid se trateaza cu o baie de aburi de muguri de brad.

Cataplasme, ceai, fumigatii

Cataplasmele si compresele cu plamadeala de rasina ajuta in caz de plagi care nu se inchid, luxatii si fracturi care se vindeca greu. Medicii populari care indreapta oasele recomanda o compresa cu rasina in alcool, la 30 de minute dupa tratament. Ca adjuvant in scleroza in placi, se folosesc acele proaspete de brad. Se zdrobesc, apoi se invelesc in tifon si se aplica pe sira spinarii, vreme de cel putin o ora. Problemele legate de glanda tiroida si inflamatiile dureroase ale ganglionilor se trateaza astfel: se pune o cataplasma cu ace de brad pe gat si se tine peste noapte. Cetina si rasina se pot arde pe jar. Fumigatiile contribuie la dezinfectarea si purificarea aerului in locuinte. Mugurii de conifere contin ulei eteric, taninuri si vitamine, intervenind in gastroenterite, litiaza biliara, colici abdominali la frig, infectii intestinale, colite de fermentatie, vome, diaree, balonari, parazitoze si lipsa poftei de mincare. Infuzia din muguri de brad se obtine din doua linguri de muguri si 250 ml apa clocotita. Se lasa sa infuzeze 10-15 minute, se strecoara, se indulceste cu miere de albine si se consuma cate 2-3 ceaiuri pe zi, dupa mesele principale, intr-o cura de 3-4 saptamani. Va avea efecte uimitoare in bolile pulmonare (gripa, raceala), boli nervoase, renale si digestive. Cu infuzie din muguri se fac inhalatii timp de 5-10 minute pentru activarea circulatiei sangelui spre cap si pentru redarea tonusului la tenurile obosite. Dupa inhalatie se tine capul acoperit inca 30 minute si se evita frigul sau curentul timp de trei ore.

Precautii si contraindicatii

Produsele din brad si molid nu sunt toxice. Cu toate acestea, exista persoane care manifesta alergii la compusii volatili din aceste conifere. inainte de a incepe un tratament cu produse pe baza de conifere, este necesar sa facem un test, administrand intern sau aplicand pe piele cateva picaturi de tinctura. Apoi urmarim reactia. Daca apar senzatii neplacute de iritatie, inflamatie, trebuie renuntat la tratament. Administrarea interna a preparatelor din molid sau din brad nu este indicata in bolile respiratorii cronice, indeosebi in astmul bronsic evoluat si silicoza.

 Sursa:Sfatul Bătrânilor

Mănăstirile din Bucovina și satele Cârlibaba, Ciocănești și Pleșa, descrise elogios de prestigiosul cotidian spaniol „El Pais”

Într-un articol care arată de ce România a ajuns o destinație turistică la modă, Bucovina a devenit vedetă, alături de Sibiu și bisericile fortificate din Transilvania. In afară de mănăstirile lăudate de autor – mai ales Moldovița, Sucevița și Voroneț -, există și un ghid care include 15 localități încântătoare din țara noastră, din care trei din Bucovina: comunele Cârlibaba, Ciocănești și satul Pleșa ,arată obiectiv de Suceava.ro.

Cotidianul «El Pais» încearcă și reușește să ­des­crie turismul în România fără deja banalul mit al lui Dracula. Ilustrat în deschidere cu acoperișul unui edificiu medieval din jurul Pieței Mari din Sibiu, cu ferestre care par ochi deschiși pe acoperișul uriaș acoperit cu țiglă, articolul trece în revistă mai multe atracții turistice. „România este de actualitate. Şi, în plus, se pare că este la modă”, se spune chiar la început despre țara din UE cu cea mai mare creștere economică, dar și marcată de protestele masive anti-corupție din București. Şi este la modă pentru cinematografia din “noul val”. Şi pentru literatura sa: a fost țară invitată la ultimul târg de carte de la Madrid, fiind surprinzătoare cantitatea și calitatea autorilor români traduși în spaniolă. În Spania, românii sunt cel mai mare grup străin (un milion), mai precizează articolul.

Pentru a combate clișeul vechi despre vampirii din Transilvania, reporterul enumeră câteva obiective care dau o altă imagine a țării. Un ghid al României esențiale în etape, din care oricum nu lipsesc referirile la obiectivele turistice legate de Dracula: Sibiu, Capitala Culturii; Umbrele lui Dracula; Bucovina, paradisul pictat; Ceilalți români; Bisericile fortificate; Regele munților; București.

„După ce am traversat arcul carpatic, am ieșit în regiunea Bucovinei, o parte a Moldovei istorice (Moldova, Transilvania și }ara Românească au fost germenii României). În Bucovina, în afară de peisajul muntos și casele sale din lemn (despre care „El Pais” va relata în mod magistral într-un alt articol), atrag atenția mănăstirile. Pictate de sus în jos, în interior și în exterior, cu mii de figuri bizantine. Multe au fost fondate de Ştefan cel Mare, în lupta sa împotriva amenințării turcești, în secolul al XV-lea. Legenda spune că, pentru fiecare victorie, Ştefan a dispus construirea unei mănăstiri. Sunt multe. Nu toate sunt pictate la exterior și șase (biserici ale mănăstirilor, li se mai adaugă două biserici de mir – n.red.) dintre ele sunt în patrimoniul UNESCO. Cele mai impresionante: Moldovița, Sucevița sau cea a de la Voroneț. Pentru a ști cum este viața din interior în mănăstiri, poate fi util filmul Dincolo de dealuri (2012), de Cristian Mungiu”, precizează „El Pais” despre Bucovina. Autorul articolului menționează despre Cristian Mungiu că face parte, împreună cu Cristi Puiu sau Corneliu Porumboiu, din așa-numitul „nou val” al cinematografiei românești. Merită menționat faptul că prestigiosul ziar spaniol nu uită să precizeze faptul că „Moldova românească (ce nu trebuie confundată cu Republica Moldova vecină, tăiată din URSS în 1991) a fost leagănul unor români iluștri, precum scriitorii Mihai Eminescu, Ion Creangă sau Tristan Tzara”.

Nu sunt singurele aspecte pozitive pe care spaniolii le remarcă la România, inclusiv Bucovina. Totuși, dacă în ceea ce privește „cele opt etape” pentru turiștii care vor să viziteze România era menționată de „El Pais”, anul trecut, zona Bucovinei cu referire îndeosebi la mănăstirile pictate la exterior, cotidianul spaniol a abordat altfel problema într-un material pu­blicat anul acesta, prezentând 15 localități încântătoare (predominant așezări rurale) din țara noastră, din care trei din Bucovina.

Mănăstirea Sucevița 

Mai întâi a reținut atenția comuna Cârlibaba și vecina ei Ciocănești. „Situată în districtul (județul – n.r.) Suceava, în nord-estul Moldovei, comuna Cârlibaba este alcătuită din șase sate. Mai puțin de 2.000 de săteni locuiesc în case de țară împrăștiate, evidențiind verdele pajiștilor cu fațadele albe și acoperișurile închise la culoare. Comunitățile tradiționale sunt dedicate agriculturii și creșterii animalelor. O imersiune autentică în România rurală, într-un mediu natural care invită la turism activ (drumeții, călărie…)”, precizează autorul textului din „El Pais” despre Cârlibaba.

Biserica din Cârlibaba

Despre „vecinii din Ciocănești”, cotidianul spaniol prezintă o ­ima­gine cu o casă tradițională și spun că „păstrează tradiția de a decora fațadele caselor lor cu modele tradiționale, așa cum au învățat de la părinți și de la părinții părinților”. „Sunt aceleași motive vechi care inspiră costumele tradiționale și ouăle pictate și care au sensul lor. Astfel, diamantul este un simbol al înțelepciunii, iar pătratul, al inteligenței; cercurile simbolizează infinitul și eternitatea, iar plasa sau sita discernământul dintre bine și rău.

Casă din Ciocănești

Aceste case pictate sunt primul lucru care captează atenția călătorului, care va vedea că picturile înfrumusețează nu doar casele, ci și magazinele, oficiul poștal sau Primăria”, mai precizează cotidianul spaniol.

Satul Pleșa, situat în zona colinară a Bucovinei, reține atenția tot mai mult în ultima perioadă ca destinație de vizitat. Nici spaniolilor de la „El Pais” nu le-a scăpat această localitate, ­des­pre care precizează că este „fondată exclusiv de polonezi cu sute de ani în urmă”, că se caracte­rizează prin viață simplă, liniște și peisaje frumoase.

Satul Pleșa

„Astăzi au mai rămas doar aproximativ 200 (de polonezi – n.r.), deoarece au început să părăsească țara după primul război mondial și, mai ales, din 1947. Pleșa este un loc bun pentru a învăța și despre cultura, bucătăria și tradițiile poloneze, începând cu limba care se mai aude des, cu excepția cazului în care există oaspeți români”, se arată în „El Pais”. (D.P.)

Plutaşii şi transportul lemnului pe valea Bistriţei

Încă din cele mai vechi timpuri pe valea Bistriţei s-a transportat lemnul cu plutele ,de la izvoare şi pana la varsarea s-a in Siret ,apele Bistriţei nu mai faceau faţa carând material lemnos din primavara si pâna toamna în lungul lor drum catre fabricile de cherestea sau pentru a fi vândut peste hotare.

Cândva ocupaţia de baza a locuitorilor de pe valea Bistriţei era plutaritul ,a ramas,însa un meşteşug peste care s-a aşternut uitarea fara a mai fi adus cât de puţin în actualitate.
Tehnologia modernă a facut să dispara aceasta meserie odata cu amenajarea râurilor,construirea de diguri şi baraje.

Odinioara,de la Cârlibaba, mai sigur cam din Şesuri şi pâna ,,hăt"in jos pe la Piatra Neamţ sau mai departe la Bacau,Raul Bistriţa purta pe apele sale mii de metri cubi de lemn de brad sau molid.Sute de tone de lemn erau transportate în acele vremuri lin si fara zgomot,fara gazele înţepatoare a eşapamentelor,doar cu cateva reguli nescrise ştiute doar de acei barbaţi adevaraţi şi destoinici care ştiau sa manevreze o pluta.Acel mijloc de transport ieftin dar destul de riscant la acea vreme,însa foarte esential pentru oamenii muntelui,folosit pâna aproape prin anii 70.

Despre comportamentul Bistriţei si despre puterea sloiurilor de gheaţa care coborau de-a valma,la inceputul primavarii,cand zapezile se topeau in susul muntelui si coborau in torente puternice tocmai de sus din Vulcanescu sau din Bila, isi mai amintesc din pacate doar caţiva bătrâni care mai cunosc povestea acestei riscante meserii de plutaş.

Comoara de la Lucina, patria calului huţul(galerie Foto-Video)

Mici la stat dar mari la fapte, mărunţi dar puternici şi foarte rezistenţi, blânzi şi puţin pretenţioşi, capabili să reziste celor mai geroase ierni ori în zonele cele mai aspre, cu puţină hrană, adevăraţi supravieţuitori în condiţii extreme, huţulii, micuţii cai care au uimit armata austriacă, sunt o adevărată comoară genetică, păstrată cu sfinţenie în munţii Bucovinei, la Herghelia Lucina.

Pentru descoperirea acestui fenomen, specialistii din sase tari,membrii ai Federatiei Internationale de Crestere a Cailor de rasa Hutula au venit in Bucovina la Lucina.

Astfel in luna Iulie al acestui an timp de trei zile,la Herghelia Lucina care este gestionata de Directia Silvica Suceava,au fost organizate sedinte tehnice si diverse actiuni care vizeaza conservarea fondului genetic.Tot in acest timp s-au organizat vizite in incinta hergheliei,demostratii hipice si o mare sarbatoare campeneasca alaturi de cei care sunt considerati a fi creatoriirasei Hutule. 

Herghelia Lucina şi armata austriacă

Istoria Hergheliei Lucina şi creşterea cailor huţuli este strâns legată de prezenţa armatei austriece în Bucovina aflată sub ocupaţie. Povestea înfiinţării ei a fost spusă, pe scurt, de şefa Hergheliei Lucina, Mihaela Sarafeşcu, care a fost apreciată de toţi oaspeţii pentru implicarea şi dăruirea ei, fiind considerată de directorul DS Suceava, Sorin Ciobanu, drept “sufletul a tot ceea ce vedeţi aici”.

“Creşterea sistematică a calului huţul a început în 1856, sub îndrumarea colonelului Martin von Hermann, care s-a gândit că acest cal este perfect pentru nevoile armatei. Până în acel an, herghelia era folosită ca păşune pentru herghelia de la Rădăuţi”, a spus Mihaela Sarafeşcu, precizând că în prezent herghelia are un efectiv de 330 de capete şi 1.772 de hectare.

Ea a oferit vizitatorilor un tur al grajdurilor, prezentându-le câteva din cele mai reuşite exemplare de cai huţuli, armăsarii pepinieră, folosiţi pentru transmiterea caracteristicilor rasei la noile generaţii. Principalele linii de cai huţuli care sunt perpetuate la Lucina sunt Ouşor, Goral, Hrobby, Pietrosu şi Prislop.

“Rasa huţul este o rasă mică de înălţime, talia este de 1,40 – 1,44 metri, principala sa caracteristică este forţa, rezistenţa. Este un cal robust, tipul calului de munte, de aceea a fost folosit de armată pentru transportul alimentelor, al armamentului, muniţiei sau personalului. Este o rasă foarte rezistentă atât la condiţiile de mediu, cât şi la condiţiile de hrană, la boli şi la frig, pentru că aici temperaturile în iarnă sunt de minus 30 de grade Celsius. Valoarea materială este una mică după părerea mea, dar cea genetică nu se poate exprima nici în lei, nici în cuvinte, de aceea şi fac parte din patrimoniul genetic de stat”, a precizat şefa Hergheliei Lucina.

Colonizarea Bucovinei si a comunei Cârlibaba.Primii colonisti germani

De-a lungul istoriei în Bucovina s-au stabilit si au convieţuit mai multe etnii,Germani,Ucraineni,Evrei,Maghiari,Poloni, Armeni,etc. Germanii, au ramas  alaturi de românii aflaţi aici indiferent de religie sau confesiune si au contribuit la dezvoltarea ţinutului Bucovinean.Imigraţii germani nu s-au răspândit uniform în toată Bucovina, ci au fondat localităţi proprii sau cartiere proprii în localităţile existente.

Bucovina sau,,Tara de sus",a Moldovei cum a fost mentionata în cateva documente din secolul al IV-lea,numele venind de la intinsele paduri de fag aflate pe atunci pe teritoriul acestiu ţinut,şi traducandu-se din limba germana „Buchenland”.  In anul 1775,cand teritoriul Moldovei era macinat de razboaiele marilor puteri din Europa, (RUSIA,AUSTRIA,TURCIA si PRUSIA),marele imperiu Habsburgic a facut  marea achiziţie strategică: in urma tratatului de la Kuciuk - Kainardgi, incheiat in 1774, Bucovina a trecut sub administraţia austriacă, fapt ratificat de Tratatul de la Constantinopol, semnat în 1777, în care se stipulau şi graniţele definitive.Dupa stabilirea granitelor imperiale,in primavara anului 1782 un functionar imperial ,trimite impăratului Iosif al II-lea propuneri pentru colonizarea Bucovinei cu populaţie germana. Dupa cateva luni directorul Evidenţei Funciare înaintează administraţiei provinciale o notă cu privire la propunerea de colonizare făcută de funcţionarul imperial – arătând că pământurile Bucovinei pot hrăni o populaţie dublă decât cea actuală. Este precizat totodată că numărul de familii ce va putea fi colonizat va fi specificat abia după definitivarea evidenţei terenurilor şi a populaţiei.In acelasi raport se arata că nu este posibil ca germanii să fie colonizaţi aparte in localitati noi construite doar pentru ei,ci trebuie să se aşeze in localităţi existente, alături de romani, acordandu-le anumite drepturi şi scutiri.In trei orase romanesti,Cernăuţi, Suceava şi Siret, ar putea fi colonizate câteva sute de familii de meşteşugari. In anul urmator adică 1783, ar putea fi colonizate în toată Bucovina peste 3-4.000 de familii de germani. Primii colonisti in comuna Cârlibaba 

Casa la Cârlibaba1916

Primii colonisti ai comunei Carlibaba au venit din regiunea Zips minieri care lucrau in minele de plumb si  provin din Munţii Tatra şi munţii Mineralieri  Slovaci.In anul 1797 se stabilesc in Cârlibaba primele familii de zipseri,tot atunci se schimba si numele localitatii din Cârlibaba in Mariensee.In acelasi an ajunge pe aceste meleaguri Contele Karl Manz,Cavaler de Mariensee,de unde i se acorda si numele localitatii ,,Kirlibaba-Mariense",acesta deschide minele de argint din dealul Fluturica si minele de plumb si aur de pe cursul superior al raului Bistriţa intemeind câteva vetre de mineri şi meşteşugari germani (22 familii) lângă Cârlibaba, respectiv Ludwigsdorf (Cârlibaba Nouă), pe vatra veche a satului Mariensee (Cârlibaba Veche) şi pe Valea Stânei, Hüttenthal. Minele Intreprinderilor Manz au fost închise în 1870, iar germanii din Cârlibaba şi din cătunele din amonte (Bârşaba, Lala, Rotunda, Valea Stânei şi Şesuri) s-au mutat la fabrica de cherestea s-au au plecat în alte localităţi.